Reducerea alimentelor ultraprocesate îmbunătățește metabolismul la vârstnici

Un studiu realizat la South Dakota State University și publicat în revista Clinical Nutrition la data de 24 noiembrie 2025 a analizat, pe o perioadă de 18 săptămâni, relația dintre reducerea alimentelor ultraprocesate și modificările metabolice la adulți vârstnici care au urmat diete echilibrate, aliniate la recomandările Dietary Guidelines for Americans.

Context

Alimentele ultraprocesate reprezintă o componentă majoră a alimentației moderne, ajungând să furnizeze mai mult de jumătate din aportul caloric zilnic al adulților din Statele Unite și aproximativ șaptezeci la sută din oferta alimentară la nivel național. Aceste produse sunt definite prin utilizarea unor ingrediente artificiale, conservanți, coloranți, emulgatori sau alte componente sintetice, precum și prin procedee industriale care reconstruiesc elemente ale alimentelor integrale.

În ultimii ani, cercetările au evidențiat că efectele alimentelor ultraprocesate depășesc simpla compoziție în nutrienți. Deși ghidurile dietetice americane se axează pe echilibrul macro și micronutrienților, ele nu includ recomandări privind gradul de procesare. Prima lucrare majoră care a testat diferențele dintre diete aproape complet ultraprocesate și diete lipsite de aceste produse, realizată într-un centru metabolic, a demonstrat un aport caloric semnificativ mai ridicat în cazul consumului de produse ultraprocesate.

Studiul actual explorează o situație mult mai realistă, reducând consumul de alimente ultraprocesate la circa cincisprezece procente din aportul caloric, păstrând în același timp structura nutrițională recomandată de autoritățile americane. Este unul dintre puținele studii controlate care investighează efectele asupra adulților vârstnici în condiții de viață obișnuită, prin consumul meselor acasă, nu în laborator.

Despre studiul actual

Studiul a fost conceput ca un trial controlat de alimentație cu durată totală de optsprezece săptămâni, desfășurat pe adulți vârstnici. Au fost incluse două perioade alimentare distincte, fiecare de câte opt săptămâni și separate de o pauză de cel puțin două săptămâni. Toate mesele și gustările au fost pregătite de echipa de nutriție a universității, cu sprijinul unui chef profesionist, iar participanții le-au consumat în mediul lor obișnuit, acasă.

Au fost testate două modele alimentare:

• un model omnivor care avea ca sursă principală carne slabă de porc,
• un model lacto-ovo-vegetarian bazat pe linte, mazăre și fasole.

Ambele diete au fost atent egalate pentru aportul caloric, proteine, grăsimi, carbohidrați, fibre și alți nutrienți importanți. Pentru susținerea complianței, anumite produse ultraprocesate au fost incluse în cantități mici.

În total au fost preparate peste douăsprezece mii de porții, fiecare pre-porționată. Cercetătorii au monitorizat aportul alimentar real, modificările hormonale, parametrii metabolici și compoziția corporală. Un subset de participanți a fost urmărit aproximativ un an după finalizarea intervenției.

Treizeci și șase de participanți au finalizat studiul.
Un articol metodologic separat, publicat în Current Developments in Nutrition, a confirmat complianța ridicată a participanților și a detaliat complexitatea operațională a unui astfel de trial cu mese pentru acasă.

Autorii studiului menționați în comunicarea oficială sunt:
• Moul Dey – autor principal, profesor în științe ale sănătății și nutriției,
• Saba Vaezi – doctorand și autor principal al articolului din Clinical Nutrition.

Rezultate

Studiul a identificat o serie de îmbunătățiri metabolice clare, obținute fără instrucțiuni de restricție calorică.

Efecte asupra aportului energetic și compoziției corporale

• Participanții au redus spontan aportul caloric cu aproximativ patru sute de calorii pe zi.
• Masa totală de grăsime corporală a scăzut cu circa zece procente.
• Grăsimea abdominală s-a redus cu aproximativ treisprezece procente.

Aceste efecte au fost similare în ambele diete, sugerând că gradul de procesare al alimentelor influențează rezultatele mai mult decât tipul sursei proteice.

Efecte asupra sensibilității la insulină și inflamației

• Sensibilitatea la insulină a crescut cu douăzeci și trei la sută.
• Markerii inflamatori s-au modificat favorabil.
• Hormonii implicați în reglarea apetitului și semnalizarea nutrițională au prezentat ajustări benefice.

Urmărirea după un an

La reevaluarea efectuată după aproximativ un an:
• multe dintre îmbunătățiri au început să se atenueze,
• masa de grăsime și sensibilitatea la insulină au revenit treptat spre valorile inițiale,
• creșterea progresivă a consumului de alimente ultraprocesate a coincis cu pierderea beneficiilor obținute în timpul studiului.

Acest lucru arată că menținerea unui consum scăzut de alimente ultraprocesate este esențială pentru susținerea efectelor pozitive pe termen lung.

Semnificația rezultatelor

• Înlocuirea alimentelor ultraprocesate cu opțiuni minim procesate, într-un cadru alimentar echilibrat, determină scăderea spontană a aportului caloric și îmbunătățiri metabolice robuste.
• Beneficiile sunt independente de tipul dietei (omnivoră sau vegetariană).
• Strategiile simple de substituție alimentară pot fi mai eficiente decât dietele restrictive elaborate.

Rezultatele sugerează că includerea gradului de procesare în evaluarea calității alimentare ar putea îmbunătăți substanțial recomandările dietetice la nivel populațional.