Relația de cuplu și sănătatea cardiovasculară: ce arată intervențiile centrate pe parteneri

Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global și sunt asociate nu doar cu dizabilitate fizică, ci și cu un impact psihologic major asupra pacienților și partenerilor lor. O revizuire sistematică recentă, bazată exclusiv pe studii clinice randomizate, a analizat eficiența intervențiilor centrate pe cuplu în îmbunătățirea comportamentelor de sănătate, a sănătății mintale și a rezultatelor cardiovasculare la adulții cu boală cardiacă diagnosticată.
Abordările tradiționale în prevenția și tratamentul bolilor cardiovasculare s-au concentrat preponderent asupra factorilor individuali de risc, precum colesterolul, fumatul sau activitatea fizică. Totuși, dovezile acumulate în ultimele decenii indică faptul că factorii psihosociali, în special suportul social și calitatea relațiilor apropiate, joacă un rol comparabil ca magnitudine cu factorii biologici clasici.

Meta-analizele au arătat că persoanele cu relații sociale solide prezintă o creștere cu aproximativ 50% a probabilității de supraviețuire, iar suportul social moderat–ridicat este asociat cu reduceri semnificative ale mortalității generale și cerebrovasculare. În contrast, izolarea socială și singurătatea cresc riscul de boală coronariană, insuficiență cardiacă și utilizare intensivă a serviciilor medicale.

În acest context, relația de cuplu apare ca o sursă de suport deosebit de importantă. Studiile observaționale arată că persoanele necăsătorite sau fără partener sunt cu peste 40% mai expuse riscului de boală cardiovasculară și mortalitate prin infarct miocardic comparativ cu cele aflate într-o relație stabilă. Totuși, nu simpla existență a relației contează, ci calitatea acesteia.

Legătura dintre calitatea relației de cuplu și boala cardiovasculară

Calitatea relației de cuplu reflectă nivelul de apropiere, sprijin emoțional și afecțiune, în opoziție cu conflictul, ostilitatea și distanța emoțională. Dovezile sugerează că relațiile satisfăcătoare sunt asociate cu:

• reactivitate cardiovasculară mai redusă în situații de stres;
• profil hormonal și inflamator mai favorabil;
• comportamente de sănătate mai bune și aderență crescută la tratament.

La nivel fiziologic, distresul relațional este asociat cu creșteri ale tensiunii arteriale, frecvenței cardiace, nivelurilor de cortizol și markerilor inflamatori, toate implicate în progresia bolii cardiovasculare. Comportamental, partenerii influențează reciproc activitatea fizică, fumatul, alimentația și complianța terapeutică. Emoțional, relațiile de calitate facilitează reglarea emoțiilor și reduc riscul de depresie și anxietate, factori recunoscuți pentru impactul lor negativ asupra prognosticului cardiac.

Despre studiu

Revizuirea publicată în Canadian Journal of Cardiology a evaluat efectele intervențiilor centrate pe cuplu, comparativ cu îngrijirea standard sau intervențiile adresate exclusiv pacientului, asupra rezultatelor cardiovasculare și psihologice. Căutarea bibliografică a fost realizată în baza de date MEDLINE la data de 29 mai 2025, fără restricții de limbă sau perioadă.

Au fost incluse doar studii clinice randomizate care:

• au inclus pacienți adulți cu boală cardiovasculară diagnosticată;
• au implicat partenerii de viață în cel puțin jumătate din sesiuni;
• au evaluat comportamente de sănătate, sănătatea mintală sau rezultate cardiovasculare validate;
• au fost livrate de profesioniști din domeniul sănătății.

În final, au fost analizate 12 studii randomizate, care au inclus 1.444 de pacienți și partenerii lor, majoritatea bărbați cu boală coronariană și partenere femei.

Rezultate

Efecte asupra sănătății mintale și calității vieții

Rezultatele privind depresia și anxietatea au fost heterogene. Aproximativ o treime dintre studii au raportat reduceri semnificative ale simptomelor depresive la pacienți sau parteneri, în timp ce majoritatea nu au identificat diferențe clare față de îngrijirea standard. Beneficiile pentru calitatea vieții au fost observate doar în studii izolate, în special în intervenții care au inclus tehnici de mindfulness sau suport psihologic structurat.

Efecte asupra comportamentelor de sănătate

Cele mai consistente rezultate pozitive au fost observate la nivelul comportamentelor de sănătate. În peste trei sferturi dintre studiile care au evaluat aceste rezultate, intervențiile centrate pe cuplu au fost asociate cu:

• creșterea activității fizice;
• aderență mai bună la medicație;
• rate mai mari de renunțare la fumat;
• îmbunătățiri pe termen scurt ale alimentației.

Aceste efecte par a fi explicate de motivația comună și de coordonarea comportamentală dintre parteneri, cunoscut fiind faptul că obiceiurile de sănătate tind să fie concordante în cadrul cuplurilor.

Efecte asupra rezultatelor cardiovasculare

Datele privind rezultatele cardiovasculare obiective au fost limitate și inconsistente. Unele studii au raportat îmbunătățiri ale profilului lipidic și reducerea utilizării serviciilor medicale, însă nu au fost observate efecte clare asupra evenimentelor cardiovasculare majore, funcției ventriculare sau revascularizării. Majoritatea studiilor nu au fost suficient de bine dimensionate pentru a detecta diferențe în astfel de evenimente rare, dar clinice relevante.

Calitatea relației de cuplu

Surprinzător, niciunul dintre studiile care au măsurat explicit calitatea relației nu a evidențiat îmbunătățiri semnificative. Acest rezultat este explicabil prin faptul că majoritatea intervențiilor au fost concepute pentru modificarea comportamentelor de sănătate, nu pentru abordarea directă a dinamicii relaționale sau emoționale.

Interpretare și implicații

Revizuirea sugerează că considerarea cuplului ca unitate de intervenție poate îmbunătăți comportamentele de sănătate și, într-o măsură mai variabilă, sănătatea mintală a pacienților cu boală cardiovasculară. Totuși, lipsa intervențiilor care să vizeze explicit procesele relaționale limitează impactul asupra calității relației și, posibil, asupra rezultatelor cardiovasculare pe termen lung.

Autorii subliniază nevoia de:

• intervenții fundamentate în știința relațiilor de cuplu;
• măsurarea sistematică a calității relației;
• includerea partenerilor ca beneficiari direcți, nu doar ca suport pentru pacient;
• studii mai mari, cu putere statistică adecvată pentru rezultate cardiovasculare.

Concluzii

Intervențiile centrate pe cuplu reprezintă o direcție promițătoare în managementul bolilor cardiovasculare, în special pentru optimizarea comportamentelor de sănătate. În forma actuală, acestea au efecte limitate asupra calității relației și rezultate incerte asupra evenimentelor cardiovasculare majore. Integrarea mai profundă a componentelor emoționale și relaționale, alături de evaluări riguroase la nivel de cuplu, ar putea amplifica beneficiile clinice și ar contribui la o abordare mai holistică a sănătății cardiovasculare.