Relația dintre obezitate și apneea obstructivă în somn

Obezitatea este considerată un factor de risc major pentru apneea obstructivă în somn (OSA), însă puține studii epidemiologice de mari dimensiuni au investigat prevalența obezității în rândul persoanelor diagnosticate cu OSA. Un studiu recent, publicat în eClinicalMedicine, analizează prevalența obezității și a OSA, luând în considerare și influența vârstei și a sexului asupra acestei relații.

Factori de risc pentru apneea obstructivă în somn

Apneea obstructivă în somn este o afecțiune caracterizată prin colaps repetat al căilor respiratorii superioare în timpul somnului, ceea ce duce la întreruperi ale respirației. Această condiție crește riscul de:

• Boală cardiovasculară

• Decline cognitive

• Scăderea calității vieții

• Mortalitate

Obezitatea contribuie la dezvoltarea OSA prin acumularea de grăsime în jurul limbii și tractului respirator superior, îngustând căile aeriene și crescând riscul de colaps. Persoanele cu obezitate centrală au adesea și volume pulmonare reduse, afectând negativ controlul ventilației. Factori endocrini, inflamatori și metabolici suplimentari participă, de asemenea, la patogeneza OSA.

Totuși, o proporție semnificativă dintre persoanele cu OSA nu sunt obeze. Alte cauze pot include:

• Hiporesponsivitatea mușchilor dilatatori ai căilor aeriene

• Instabilitatea controlului ventilator

• Structura anatomică (ex.: căi respiratorii lungi sau palat moale mărit)

Despre studiu

Studiul a inclus 12.860 de adulți, cu o vârstă medie de 67 de ani, datele provenind din patru cohorte desfășurate în Statele Unite și Elveția, reprezentând cel mai mare studiu epidemiologic privind OSA efectuat până în prezent.

Evaluarea severității OSA s-a realizat folosind indicele apnee-hipopnee (AHI):

• Apnee: oprirea completă sau aproape completă a fluxului de aer

• Hipopnee: reducerea parțială a fluxului de aer pentru cel puțin 10 secunde

Clasificarea severității OSA:

• Forma ușoară: ≤15 evenimente pe oră

• Forma moderată: 15–30 evenimente pe oră

• Forma severă: ≥30 evenimente pe oră

Dintre participanți, 56% au fost diagnosticați cu OSA (AHI ≥5), iar 3.309 persoane aveau un indice de masă corporală (IMC) de peste 30 kg/m², fiind considerate obeze.

Prevalența obezității

Rezultatele studiului au arătat că:

• 31,5% dintre persoanele cu OSA erau obeze

• 44% erau supraponderale

• În cazul OSA moderat-severă:

  • 39% erau obeze

  • 42% erau supraponderale

• În OSA severă:

  • 47% erau obeze

  • 37% erau supraponderale

Aceste date sugerează că OSA este frecventă și în rândul persoanelor cu greutate normală, subliniind riscul crescut de subdiagnosticare în această categorie.

Prevalența apneei obstructive în somn

Printre participanții obezi:

• 74% au fost diagnosticați cu OSA

• 41% prezentau OSA moderat-severă

• 18% prezentau OSA severă

Riscul de OSA:

• Crește cu 118% la persoanele supraponderale comparativ cu cele cu greutate normală

• Este de aproape cinci ori mai mare la persoanele obeze

Diferențe între sexe:

• 81% dintre bărbații obezi aveau OSA

• 64% dintre femeile obeze aveau OSA

• Femeile cu OSA erau mai des obeze comparativ cu bărbații (40% vs 30%)

Concluzii

Majoritatea persoanelor diagnosticate cu OSA nu erau obeze:

• 44% erau supraponderale

• 24% aveau greutate normală sau erau subponderale

În plus, femeile cu OSA prezentau o probabilitate mai mare de a fi obeze decât bărbații, iar riscul de OSA era mai mare la tinerii sub 65 de ani.

Studiul subliniază necesitatea unei abordări personalizate în diagnosticarea și tratamentul OSA, fără a se limita doar la pacienții obezi. De asemenea, este esențială creșterea conștientizării publice privind factorii de risc și prezentările variate ale apneei obstructive în somn.