Risc mai mare de deces în cazul a două medicamente comune împotriva hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială se numără printre cauzele principale de mortalitate la nivel mondial. Tratamentul nu este însă lipsit de efecte secundare și riscuri pentru sănătate.

Potrivit unui studiu prezentat în cadrul întâlnirii anuale a American College of Cardiology 2018 (Orlando), pacienții cu hipertensiune tratați cu alfa-blocante și alfa-2 agoniști ai receptorilor adrenergici, medicamente comune pentru a realiza controlul valorilor tensionale, au asociat variații crescute ale presiunii arteriale, ceea ce ar putea crește mortalitatea la aceștia.

Mai multe informații despre hipertensiunea arterială (HTA) și tratamentul farmacologic indicat găsești în articol.
Potrivit noului ghid formulat de experții din cadrul American Heart Association/ American College of Cardiology (AHA/ACC) se consideră hipertensiune arterială sistolică la valori ale tensiunii de 130 mmHg sau mai mult, respectiv hipertensiune diastolică când valorile presiunii arteriale sunt mai mari sau egale cu 80 mmHg.

Tratamentul hipertensiunii vizează controlul presiunii arteriale prin modificarea stilului de viață – optimizarea alimentației și creșterea gradului de activitate fizică – și/sau medicație în funcție de severitate bolii și a riscului de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte complicații asociate tensiunii crescute.

Conform unui studiu publicat în British Medical Journal (2016), oscilațiile presiunii arteriale sistolice pot crește riscul de mortalitate generală cu 15%, iar potrivit autorului cercetării de față Dr. Brian Clements unele medicamente hipotensoare pot contribui în mod paradoxal la majorarea riscului de deces.

La studiul de față au fost analizați 10,500 adulți cu hipertensiune arterială ce au beneficiat de tratament farmacologic. Dintre medicamentele administrate de către participanți, utilizarea alfa-blocanților (clorhidratul de prazosin, doxazosin mesilat inclusiv) și a agoniștilor de receptori alfa-2 (inhibitori la nivelul sistemului nervos simpatic, cu acțiune vasodilatatoare, alfa-metildopa inclusiv), a fost asociată cu variații crescute ale tensiunii diastolice.

Dr. Clements afirmă că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, blocantele receptorilor angiotensinei, blocantele canalelor de calciu și diureticele tiazidice constituie opțiuni de tratament al hipertensiunii arteriale mult mai sigure, în monoterapie sau asociere ținând cont de factorii individuali (eficiență, efecte secundare cât mai ușor de tolerat, administrare facilă, costuri etc.).

Tot acesta punctează că oscilațiile valorilor tensiunii diastolice nu se datorează doar medicației, cât și a tehnicii de măsurare a presiunii arteriale.


Sursa: Medical News Today