Riscul de recidivă AVC

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune medicală gravă, caracterizată prin întreruperea sau reducerea circulației sanguine către creier, care poate duce la moartea celulelor cerebrale din zona afectată și ulterior la pierderea funcțiilor corporale controlate de zona afectată. În funcție de particularități și de modul de manifestare, accidentul vascular cerebral se poate clasifica în AVC ischemic (include și atacul ischemic tranzitoriu sau AIT) și hemoragic. (1, 3)

Care este diferența dintre accidentul vascular ischemic și cel cerebral?

Accidentul vascular cerebral ischemic este cel mai comun tip de accident vascular cerebral și apare atunci când un cheag de sânge sau o placă de aterom se formează într-un vas de sânge care alimentează creierul, reducând fluxul sanguin către o anumită zonă a creierului. Uneori, cheagurile pot să se formeze într-un alt loc din corp și să se deplaseze către creier, prin intermediul sistemului circulator. (2, 3)

Accidentul vascular hemoragic, în schimb, apare atunci când un vas de sânge din creier se sparge și eliberează sânge în țesutul cerebral. AVC-ul hemoragic reprezintă aproximativ 10-20% din toate cazurile de accident vascular cerebral. (2, 3)

Cauzele accidentului vascular cerebral

Există mai mulți factori care pot crește riscul de apariție al unui AVC, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, malformațiile arteriovenoase (anomalii congenitale ale vaselor de sânge), fibrilația atrială, nivelurile ridicate de colesterol și trigliceride în sânge. Unele condiții medicale, cum ar fi boala Parkinson, lupusul și anemia falciformă, pot crește, de asemenea, riscul de AVC ischemic. (2, 3)

De asemenea, alți importanți factori de risc includ și:

• vârsta înaintată (riscul de AVC hemoragic, în mod special, crește odată cu înaintarea în vârstă)
• fumatul (fumatul crește riscul de formare a cheagurilor și poate deteriora vasele de sânge);
• consumul excesiv de alcool (poate crește tensiunea arterială și poate duce la dezvoltarea afecțiunilor hepatice și a altor probleme de sănătate care pot crește riscul de AVC);
• inflamația cronică (contribuie la apariția AVC-ului ischemic, prin deteriorarea vaselor de sânge, un factor de risc pentru ateroscleroză);
• istoricul familial (persoanele cu antecedente familiale de AVC pot avea un risc mai mare de a dezvolta accident vascular cerebral). (1, 2, 4)

Riscul de recidivă

Recidiva unui AVC depinde de o varietate de factori, inclusiv de modul în care fiecare individ înțelege să respecte recomandările medicului. Potrivit cercetărilor, aproximativ 1 din 4 persoane care au suferit un AVC ischemic va experimenta o recidivă în decurs de 5 ani de la primul episod. Cu toate acestea, riscul de recidivă AVC poate varia în funcție de vârstă, sex, factori de risc și alte condiții medicale. Persoanele care au suferit un AVC hemoragic (cauzat de o sângerare în creier) prezintă un risc mai mare de recidivă decât cele care au avut un AVC ischemic. (4, 5, 6)

Riscul de recidivă AVC poate varia în funcție de diferiți factori, cum ar fi:

• tipul și severitatea primului AVC (persoanele care au suferit un AVC mai sever au un risc mai mare de recidivă decât cele care au avut un AVC mai ușor);
• factorii de risc pentru AVC (persoanele care prezintă factori de risc pentru AVC, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau colesterolul ridicat, au un risc mai mare de recidivă);
• stilul de viață nesănătos (persoanele sedentare sau fumătoare, cât și cele care adoptă o dietă nesănătoasă, au un risc mai mare de recidivă);
• neglijarea tratamentului (nerespectarea tratamentului recomandat de către medic poate crește riscul de recidivă);
• factorii genetici (anumite anomalii genetice pot crește riscul de recidivă a AVC). (5, 6)

Complicații recidivă AVC

Recidiva unui accident vascular cerebral poate duce la complicații grave și poate avea un impact negativ asupra calității vieții pacientului. Câteva dintre complicațiile posibile ale recidivei AVC sunt:

• deteriorarea funcției cerebrale (recidiva poate agrava leziunile cerebrale preexistente și poate duce la deteriorarea funcției cerebrale, cu importante efecte asupra abilității de a efectua activități zilnice);
• dezvoltarea unui AVC mai sever (recidiva poate duce la un accident vascular cerebral de o severitate mai ridicată decât anteriorul AVC);
• paralizie sau slăbiciune musculară (recidiva poate duce la paralizie sau slăbiciune musculară în anumite părți ale corpului). (4, 6, 7)

În plus, recidiva unui AVC poate afecta capacitatea de a înghiți, ceea ce poate duce la probleme de alimentație, cât și capacitatea de a comunica. În plus, persoanele care suferă un nou AVC se confruntă cu o creștere a nivelului de anxietate și depresie. (6, 7)

Sfaturi - evitarea dezvoltării accidentului vascular cerebral

Recuperarea în urma unui accident vascular cerebral poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. Procesul de recuperare poate fi accelerat prin respectarea următoarelor sfaturi:

• adoptați un stil de viață sănătos (efectuați exerciții fizice regulate, evitați fumatul și consumul excesiv de alcool și încercați să mențineți o greutate sănătoasă);
• monitorizați-vă tensiunea arterială și luați măsuri pentru a o menține într-un interval normal;
• controlați-vă nivelul de colesterol și luați măsuri pentru a-l menține într-un interval optim;
• reduceți nivelul de stres (stresul cronic poate crește riscul de recidivă AVC);
• mențineți-vă nivelul de zahăr din sânge sub control. (1, 4, 6)

De asemenea, este important să consultați medicul în cazul apariției unor simptome caracteristici unui AVC, precum amețeală, pierderea echilibrului, slăbiciune musculară sau dificultăți de vorbire. Tratamentul timpuriu poate reduce riscul de complicații grave ale AVC-ului. (1, 4, 6)

Recomandări pentru persoanele care au suferit mai mult de un AVC

Dacă ați suferit mai mult de un accident vascular cerebral (AVC), este important să luați măsuri pentru a preveni un nou episod. Puteți face acest lucru prin:

• respectarea tratamentului prescris;
• monitorizarea factorilor de risc;
• adoptarea unui stil de viață sănătos;
• participarea la programe de reabilitare;
• monitorizarea simptomelor.

Este important, de asemenea, să urmați sfaturile medicului pentru a reduce riscul de recidivă a AVC și pentru a preveni complicațiile grave asociate cu recidiva. (1, 5, 6)