Riscul de recidivă AVC
Autor: Domșa Dariana

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecÈ›iune medicală gravă, caracterizată prin întreruperea sau reducerea circulaÈ›iei sanguine către creier, care poate duce la moartea celulelor cerebrale din zona afectată È™i ulterior la pierderea funcÈ›iilor corporale controlate de zona afectată. În funcÈ›ie de particularități È™i de modul de manifestare, accidentul vascular cerebral se poate clasifica în AVC ischemic (include È™i atacul ischemic tranzitoriu sau AIT) È™i hemoragic. (1, 3)
Care este diferența dintre accidentul vascular ischemic și cel cerebral?
Accidentul vascular cerebral ischemic este cel mai comun tip de accident vascular cerebral È™i apare atunci când un cheag de sânge sau o placă de aterom se formează într-un vas de sânge care alimentează creierul, reducând fluxul sanguin către o anumită zonă a creierului. Uneori, cheagurile pot să se formeze într-un alt loc din corp È™i să se deplaseze către creier, prin intermediul sistemului circulator. (2, 3)
Accidentul vascular hemoragic, în schimb, apare atunci când un vas de sânge din creier se sparge È™i eliberează sânge în È›esutul cerebral. AVC-ul hemoragic reprezintă aproximativ 10-20% din toate cazurile de accident vascular cerebral. (2, 3)
Cauzele accidentului vascular cerebral
Există mai mulÈ›i factori care pot creÈ™te riscul de apariÈ›ie al unui AVC, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, malformaÈ›iile arteriovenoase (anomalii congenitale ale vaselor de sânge), fibrilaÈ›ia atrială, nivelurile ridicate de colesterol È™i trigliceride în sânge. Unele condiÈ›ii medicale, cum ar fi boala Parkinson, lupusul È™i anemia falciformă, pot creÈ™te, de asemenea, riscul de AVC ischemic. (2, 3)
De asemenea, alți importanți factori de risc includ și:
- vârsta înaintată (riscul de AVC hemoragic, în mod special, creÈ™te odată cu înaintarea în vârstă)
- fumatul (fumatul creÈ™te riscul de formare a cheagurilor È™i poate deteriora vasele de sânge);
- consumul excesiv de alcool (poate crește tensiunea arterială și poate duce la dezvoltarea afecțiunilor hepatice și a altor probleme de sănătate care pot crește riscul de AVC);
- inflamaÈ›ia cronică (contribuie la apariÈ›ia AVC-ului ischemic, prin deteriorarea vaselor de sânge, un factor de risc pentru ateroscleroză);
- istoricul familial (persoanele cu antecedente familiale de AVC pot avea un risc mai mare de a dezvolta accident vascular cerebral). (1, 2, 4)
Riscul de recidivă
Recidiva unui AVC depinde de o varietate de factori, inclusiv de modul în care fiecare individ înÈ›elege să respecte recomandările medicului. Potrivit cercetărilor, aproximativ 1 din 4 persoane care au suferit un AVC ischemic va experimenta o recidivă în decurs de 5 ani de la primul episod. Cu toate acestea, riscul de recidivă AVC poate varia în funcÈ›ie de vârstă, sex, factori de risc È™i alte condiÈ›ii medicale. Persoanele care au suferit un AVC hemoragic (cauzat de o sângerare în creier) prezintă un risc mai mare de recidivă decât cele care au avut un AVC ischemic. (4, 5, 6)
Riscul de recidivă AVC poate varia în funcÈ›ie de diferiÈ›i factori, cum ar fi:
- tipul È™i severitatea primului AVC (persoanele care au suferit un AVC mai sever au un risc mai mare de recidivă decât cele care au avut un AVC mai uÈ™or);
- factorii de risc pentru AVC (persoanele care prezintă factori de risc pentru AVC, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau colesterolul ridicat, au un risc mai mare de recidivă);
- stilul de viață nesănătos (persoanele sedentare sau fumătoare, cât È™i cele care adoptă o dietă nesănătoasă, au un risc mai mare de recidivă);
- neglijarea tratamentului (nerespectarea tratamentului recomandat de către medic poate crește riscul de recidivă);
- factorii genetici (anumite anomalii genetice pot crește riscul de recidivă a AVC). (5, 6)
Complicații recidivă AVC
Recidiva unui accident vascular cerebral poate duce la complicaÈ›ii grave È™i poate avea un impact negativ asupra calității vieÈ›ii pacientului. Câteva dintre complicaÈ›iile posibile ale recidivei AVC sunt:
- deteriorarea funcției cerebrale (recidiva poate agrava leziunile cerebrale preexistente și poate duce la deteriorarea funcției cerebrale, cu importante efecte asupra abilității de a efectua activități zilnice);
- dezvoltarea unui AVC mai sever (recidiva poate duce la un accident vascular cerebral de o severitate mai ridicată decât anteriorul AVC);
- paralizie sau slăbiciune musculară (recidiva poate duce la paralizie sau slăbiciune musculară în anumite părÈ›i ale corpului). (4, 6, 7)
În plus, recidiva unui AVC poate afecta capacitatea de a înghiÈ›i, ceea ce poate duce la probleme de alimentaÈ›ie, cât È™i capacitatea de a comunica. În plus, persoanele care suferă un nou AVC se confruntă cu o creÈ™tere a nivelului de anxietate È™i depresie. (6, 7)
Sfaturi - evitarea dezvoltării accidentului vascular cerebral
Recuperarea în urma unui accident vascular cerebral poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. Procesul de recuperare poate fi accelerat prin respectarea următoarelor sfaturi:
- adoptaÈ›i un stil de viață sănătos (efectuaÈ›i exerciÈ›ii fizice regulate, evitaÈ›i fumatul È™i consumul excesiv de alcool È™i încercaÈ›i să menÈ›ineÈ›i o greutate sănătoasă);
- monitorizaÈ›i-vă tensiunea arterială È™i luaÈ›i măsuri pentru a o menÈ›ine într-un interval normal;
- controlaÈ›i-vă nivelul de colesterol È™i luaÈ›i măsuri pentru a-l menÈ›ine într-un interval optim;
- reduceți nivelul de stres (stresul cronic poate crește riscul de recidivă AVC);
- menÈ›ineÈ›i-vă nivelul de zahăr din sânge sub control. (1, 4, 6)
De asemenea, este important să consultaÈ›i medicul în cazul apariÈ›iei unor simptome caracteristici unui AVC, precum ameÈ›eală, pierderea echilibrului, slăbiciune musculară sau dificultăți de vorbire. Tratamentul timpuriu poate reduce riscul de complicaÈ›ii grave ale AVC-ului. (1, 4, 6)
Recomandări pentru persoanele care au suferit mai mult de un AVC
Dacă ați suferit mai mult de un accident vascular cerebral (AVC), este important să luați măsuri pentru a preveni un nou episod. Puteți face acest lucru prin:
- respectarea tratamentului prescris;
- monitorizarea factorilor de risc;
- adoptarea unui stil de viață sănătos;
- participarea la programe de reabilitare;
- monitorizarea simptomelor.
Este important, de asemenea, să urmați sfaturile medicului pentru a reduce riscul de recidivă a AVC și pentru a preveni complicațiile grave asociate cu recidiva. (1, 5, 6)
(2) About Stroke, https://www.cdc.gov/stroke/about.htm
(3) Types of stroke, https://www.stroke.org.uk/what-is-stroke/types-of-stroke
(4) Stroke, https://www.nhlbi.nih.gov/health/stroke
(5) How to Prevent a Second Stroke, https://health.clevelandclinic.org/how-to-prevent-a-second-stroke
(6) 3 Ways to Avoid a Second Stroke, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/stroke/3-ways-to-avoid-a-second-stroke
(7) Risk and Secondary Prevention of Stroke Recurrence, https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/STROKEAHA.120.028992
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni