Vitamina B poate fi utilizată pentru tratamentul steatozei hepatice non-alcoolice avansate

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Duke și Universitatea din Singapore arată că persoanele care prezintă niveluri ridicate de homocisteină în sânge înregistrează un risc crescut de apariție a unor forme grave de steatoză hepatică non-alcoolică.
Conform oamenilor de știință, importanța studiului este dată de incidența crescută a acestei afecțiuni care presupune, din punct de vedere clinic, afecțiuni hepatice la persoanele care nu consumă alcool, estimându-se că aproximativ 25% dintre persoane suferă de aceasta, la nivel global.

Autorii explică faptul că steatoza hepatică implică o acumulare de țesut adipos în ficat, de aceea fiind deseori asociată cu diabetul și cu obezitatea, reprezentând totodată și principala cauză de transplant hepatic la nivel mondial. Madhulika Tripathi, autor principal al studiului, afirmă că modificările patologice apărute la nivel hepatic în această afecțiune sunt reversibile, în stadiile inițiale, însă progresia bolii duce la disfuncții hepatice, ciroză hepatică și cancer hepatic.

Anterior, specialiștii au descoperit că un anumit aminoacid, denumit homocisteină, înregistrează o creștere a valorilor sanguine la pacienții ce suferă de steatoză hepatică non-alcoolică, echipa care a condus studiul descoperind, în cadrul lucrării prezente, faptul că acesta se atașează la diferite proteine hepatice, printre care se numără și sintaxina 17, împiedicând astfel funcția sa fiziologică de transport și digerare a grăsimilor. Potrivit oamenilor de știință, motivul pentru care această anomalie determină apariția steatozei hepatice este corelat cu procesele ce sunt întrerupte pe această cale, întrucât autofagia hepatică, sau eliminarea proteinelor disfuncționale sau organitelor celulare deteriorate din cadrul metabolismului acizilor grași, este întreruptă, iar funcții precum turnover-ul mitocondrial sau prevenirea unor procese inflamatorii sunt îngreunate.

Astfel, rezultatele analizei au arătat că suplimentarea dietei persoanelor care suferă de steatoză hepatică cu vitamină B12 și cu acid folic a determinat o creștere a sintezei hepatice de sintaxină 17, efectul imediat fiind reprezentat de o reluare a funcției de autofagie a ficatului. Doctorul Brijesh Singh, co-autor al studiului, afirmă că descoperirile sugerează posibilitatea ca vitamina B12 și acidul folic să poată fi folosite drept terapie împotriva steatozei hepatice non-acoolice, în vederea prevenirii acesteia sau pentru a întârzia progresia ei spre forme mai severe, ca alternativă la transplant.

sursa: Science Daily