Ectima

Ectima este o piodermita ulcerativa a pielii cauzata de streptococi beta-hemolitici de grup A. Deoarece ectima se extinde in derm, se refera la o forma mai profunda a afectiunii - impetigo. Rar, ectima poate conduce la simptome sistemice sau bacteriemie. Leziunile sunt dureroase si pot prezenta limfadenopatie asociata. Limfangita secundara si celulita pot apare. Rata glomerulonefritei poststreptococice este de 1%.

Ectima este caracterizata de o vezicula sau pustula inflamata care se transforma intr-o ulceratie dermica cu formare de crusta. Leziunile sunt de 0,5-3 cm in diametru si apar pe membrele inferioare la copii, diabetici si virstnicii neglijati. Ectima se vindeca greu si lasa cicatrice.

Tratamentul depinde de progresia leziunii. Este importanta igiena. Se vor folosi sapunuri bactericide, se va indeparta crusta si se va aplica unguente antimicrobiene. Leziunile mai extinse necesita antibiotice orale pentru citeva saptamini. Pentru tratarea ectimei este adecvata penicilina. Leziunea poate necesita debridarea chirurgicala a crustei.

Ectima produce rar simptome sistemice. Complicatiile invazive ale infectiilor streptococice dermice includ celulita, erizipelul, gangrena, limfangita, limfadenita supurativa si bacteriemia. Complicatiile nesupurative ale infectiilor streptococice ale pielii cuprind glomerulonefrita si scarlatina. Antibioterapia prompta nu pare a reduce rata de glomerulonefrita poststreptococica. Leziunile de ectima se vindeca greu si nu raspund la antibiotice pentru citeva saptamini. Prognosticul este favorabil.

Patogenie si cauze

Ectima debuteaza similar cu impetigo superficial. Streptococii betahemolitici de grup A pot initia leziunea sau pot infecta secundar ranile preexistente. Alterarea tisulara preexistenta (excoriatii, muscaturi de insecte, dermatita) si statusul imunocompromis (diabet, neutropenie) predispun pacientii la dezvoltarea ectimei. Extinderea streptococilor este augmentata de igiena deficitara si scarpinat.

Ectima poate fi observata pe zone cu leziuni tisulare preexistente si status imunocompromis.

Factorii importanti care contribuie la dezvoltarea piodermitei streptococice sau a ectimei cuprind:

• temperatura ridicata si umiditatea
• conditii promiscue de viata
• igiena deficitara.

Impetigo netratat care evolueaza la ectima apare cel mai frecvent la persoanele cu igiena deficitara.

Semne si simptome

Ectima prezinta predilectie pentru copii si virstnici. Apare de obicei pe membrele inferioare la copii, diabetici, batrini neglijati. Debuteaza ca o vezicula sau pustula pe o zona inflamata a pielii care devine profunda in derm cu ulceratie si crustificare. Crusta este gri-galbena, groasa si dura fata de crusta din impetigo. Cind crusta aderenta este indepartata se observa o ulceratie. Ulcerul dermic profund are margini ridicate si indurate.

Leziunile ectimei pot ramine fixe in dimensiune sau se pot largi progresiv la 0,5-3 cm. Ectima se vindeca lent si produce cicatrice. Limfadenopatia regionala este frecventa chiar si in leziunile solitare.

Ectima rar produce simptome sistemice. Complicatiile invazive ale infectiilor streptococice dermice includ celulita, erizipelul, gangrena, limfangita, limfadenita supurativa si bacteriemia. Complicatiile nesupurative ale infectiilor streptococice ale pielii cuprind glomerulonefrita si scarlatina. Antibioterapia prompta nu pare a reduce rata de glomerulonefrita poststreptococica.

Posibilele sechele ale piodermitei secundare netratate cu Staphylococcus aureus includ celulita, limfangita, bacteriemia, ostemielita, endocardita infectioasa acuta. Unele tulpini de S. aureus produc exotoxine care pot conduce la sindromul pielii oparite si sindromul socului toxic.

Diagnostic

Studii de laborator

• coloratia Gram si cultura prelevatului din leziune arata coci gram-pozitivi care reprezinta streptococi beta-hemolitici de grup A cu sau fara stafilococi aurii

Examenul histologic arata necroza dermica si inflamatie. Apare un infiltrat granulomatos perivascular superficial si profund alaturi de edem endotelial. O crusta dura acopera suprafata ulcerului ectimei.

Diagnostic diferential

• ectima gangrenosum
• muscaturile de insecte
• papuloza limfomatoida
• tubeculidele papulonecrotice
• pioderma gangrenosum
• sporotrichoza
• difteria cutanata.

Tratament

Tratamentul medical depinde de progresia leziunii. Igiena este foarte importanta. Mentinerea ulcerului curat prin folosire de sapunuri bactericide si schimbarea asternuturilor si a hainelor. Inlaturarea crustei prin inmuiere si comprese moi si aplicarea de unguente antibiotice zilnic.

Se indica terapia topica cu mucirocin unguent pentru ectima localizata. Leziunile mai extinse necesita antibiotice orale. Durata tratamentului variaza deoarece ectima poate necesita citeva saptamini de terapie pentru a se rezolva complet. Penicilina este adecvata pentru a trata ectima.

Antistafilococicele orale: dicloxacilina, cefalexin, eritromicina, clindamicina, au fost utilizate pentru a acoperi posibilele infectii secundare cu streptococi. Se indica antibioterapie sistemica daca leziunile sunt extinse.