Activitatea fizică în adolescență scade riscul de cancer mamar

Un studiu realizat la Columbia University Mailman School of Public Health și publicat în revista Breast Cancer Research la data de 7 ianuarie 2026 a analizat relația dintre activitatea fizică recreațională din adolescență și biomarkeri biologici asociați cu riscul de cancer mamar la fete adolescente. Cercetarea arată că exercițiul fizic organizat este asociat cu modificări favorabile ale compoziției țesutului mamar și cu niveluri mai scăzute de stres oxidativ, independent de procentul de grăsime corporală.

Rezumat – Ideile principale ale studiului

• Peste jumătate dintre adolescentele incluse în studiu nu au desfășurat nicio activitate fizică recreațională în săptămâna anterioară evaluării.

• Participarea la minimum două ore de activitate fizică recreațională organizată pe săptămână a fost asociată cu conținut mai scăzut de apă în țesutul mamar, un indicator indirect al unei densități mamare mai reduse.

• Aceeași categorie de adolescente a prezentat niveluri urinare mai mici de 15-F2t-izoprostane, un marker validat al stresului oxidativ.

• Stresul oxidativ mai crescut s-a asociat cu un conținut mai mare de colagen mamar, component corelat pozitiv cu densitatea mamară.

• Markerii inflamatori analizați nu au fost asociați semnificativ nici cu activitatea fizică, nici cu compoziția țesutului mamar după ajustarea pentru grăsimea corporală.

Context

Activitatea fizică recreațională este recunoscută de mult timp ca factor protector împotriva cancerului mamar la femeile adulte, studiile epidemiologice indicând o reducere a riscului cu aproximativ 20% la cele mai active persoane. Cu toate acestea, mecanismele biologice prin care exercițiul fizic influențează riscul oncologic, în special atunci când este practicat în perioade critice de dezvoltare precum adolescența, rămân insuficient elucidate.

Adolescența reprezintă o etapă esențială pentru dezvoltarea țesutului mamar, perioadă în care se stabilesc caracteristici structurale și biologice cu impact pe termen lung asupra riscului de cancer. Densitatea mamară, stresul oxidativ și inflamația cronică sunt considerați biomarkeri importanți în acest context, însă datele privind relația lor cu activitatea fizică la vârste tinere sunt limitate.

Despre studiul actual

Design și populație studiată

Analiza a inclus 191 de adolescente cu vârste cuprinse între 11 și 20 de ani, provenind dintr-o cohortă urbană populațională, alcătuită din fete Black/African American și Hispanice (dominicane). Vârsta medie a participantelor a fost de 16 ani, iar 64% s-au identificat ca fiind de etnie hispanică.

Participantele fac parte din programul Columbia Breast Cancer and the Environment Research Program Study, derivat din cohorta Columbia Center for Children’s Environmental Health Mothers and Newborns, recrutată inițial între 1998 și 2006 din clinici prenatale urbane din New York.

Evaluarea activității fizice recreaționale

Activitatea fizică recreațională a fost auto-raportată și a inclus:

• activități organizate (sporturi structurate, antrenamente),

• activități neorganizate (joc, mișcare recreativă informală).

Participarea a fost cuantificată ca număr de ore în săptămâna anterioară evaluării și clasificată în trei categorii:

• niciun minut,

• sub două ore,

• minimum două ore.

Biomarkerii analizați

Compoziția țesutului mamar
A fost evaluată prin spectroscopie optică, o metodă non-invazivă, care a permis cuantificarea:

• procentului de apă (corelat pozitiv cu densitatea mamară),

• procentului de colagen (corelat pozitiv cu densitatea mamară),

• procentului de lipide (corelat negativ cu densitatea mamară).

Stresul oxidativ
A fost măsurat prin concentrația urinară de 15-F2t-izoprostane, considerat un marker sensibil și specific al peroxidării lipidice.

Inflamația sistemică
Au fost analizați următorii biomarkeri serici:

• TNF-alfa (factor de necroză tumorală alfa),

• interleukina-6,

• proteina C reactivă ultrasensibilă.

Analiza statistică

Asocierile au fost evaluate prin modele de regresie liniară multivariată, cu ajustare pentru:

• vârstă,

• rasă și etnie,

• procent de grăsime corporală.

Rezultate

Nivelul activității fizice

• 51% dintre adolescente nu au raportat nicio activitate fizică recreațională în săptămâna anterioară.

• 73% nu au participat la activități organizate.

• 66% nu au desfășurat activități neorganizate.

Activitatea fizică și compoziția țesutului mamar

Fetele care au practicat minimum două ore de activitate fizică recreațională organizată, comparativ cu cele inactive:

• au prezentat un procent mai scăzut de apă în țesutul mamar

  • coeficient β: −0,41

  • interval de încredere 95%: −0,77 până la −0,05

• această asociere a fost independentă de procentul de grăsime corporală.

Nu au fost observate asocieri semnificative între activitatea fizică și procentul de lipide mamare.

Activitatea fizică și stresul oxidativ

Participarea la activitate fizică organizată ≥2 ore pe săptămână s-a asociat cu:

• niveluri urinare mai mici de 15-F2t-izoprostane

  • coeficient β: −0,50

  • interval de încredere 95%: −0,95 până la −0,05.

Relația dintre stresul oxidativ și țesutul mamar

Niveluri mai crescute de 15-F2t-izoprostane au fost asociate cu:

• procent mai mare de colagen mamar

  • coeficient β: 0,15

  • interval de încredere 95%: 0,00 până la 0,31.

Inflamația sistemică

Nu s-au identificat asocieri semnificative între:

• activitatea fizică recreațională și biomarkerii inflamatori,

• biomarkerii inflamatori și compoziția țesutului mamar, după ajustarea pentru grăsimea corporală.

Concluzii

Studiul oferă primele dovezi epidemiologice solide că activitatea fizică recreațională organizată, practicată în adolescență, este asociată cu modificări favorabile ale compoziției țesutului mamar și cu reducerea stresului oxidativ, factori implicați în riscul ulterior de cancer mamar. Rezultatele subliniază importanța promovării activității fizice încă din etapele timpurii ale vieții, în special în populații urbane și etnic diverse, unde nivelurile de exercițiu sunt alarmant de scăzute.