Activitatea fizică la adulții născuți prematur cu greutate foarte mică și rolul abilităților motorii

Adulții născuți prematur cu o greutate foarte mică la naștere (sub 1.500 g) prezintă frecvent un risc crescut de probleme de sănătate pe termen lung, inclusiv funcție pulmonară deficitară, tensiune arterială crescută, masă musculară redusă și capacitate de efort scăzută. În plus, mai multe studii au sugerat că acești indivizi tind să fie mai puțin activi fizic decât cei născuți la termen, deși măsurătorile anterioare s-au bazat preponderent pe auto-raportare. Studiul actual, derulat în Finlanda și Norvegia, a utilizat accelerometre și teste motorii standardizate pentru a investiga dacă diferențele de activitate fizică la vârsta adultă în rândul persoanelor născute cu greutate foarte mică sunt mediate de abilitățile motorii.
Activitatea fizică de intensitate moderată spre viguroasă (MVPA) este esențială pentru prevenirea bolilor cronice și menținerea sănătății fizice și mentale. Totodată, persoanele născute prematur cu greutate foarte mică pot prezenta deficite motorii persistente din copilărie până la vârsta adultă, ceea ce ar putea contribui la o participare redusă în activități fizice cotidiene. Acest studiu aduce o contribuție esențială prin utilizarea unor metode obiective și validate pentru măsurarea atât a activității fizice, cât și a abilităților motorii.

Despre studiu

Cercetarea a inclus două cohorte de adulți născuți cu greutate foarte mică în Finlanda (HeSVA) și Norvegia (NTNU LBW Life), comparate cu persoane născute la termen. Au fost analizate date de la 87 de participanți VLBW și 109 controale, cu măsurători precise de activitate fizică prin două accelerometre purtate continuu timp de 6–7 zile, înregistrând 8 comportamente (mers, alergare, stat jos, etc.).

Motoricitatea a fost evaluată prin două instrumente validate:

• Revised HiMAT – pentru abilități motorii grosiere, axat pe mișcări funcționale precum alergatul, săritul sau mersul înapoi.forță.
• BMAT Short Form – pentru evaluarea abilităților motorii generale, inclusiv coordonare, echilibru și forță.

Analizele de mediere au fost realizate pentru a evalua dacă abilitățile motorii influențează relația dintre greutatea mică la naștere și nivelul de MVPA în viața adultă.

Rezultate

• Adulții din grupul VLBW au înregistrat un nivel semnificativ mai redus de MVPA: 262 minute/săptămână, față de 305 minute/săptămână în grupul de control.
• Diferența medie a fost de -40.4 MET min/zi în detrimentul grupului VLBW, cu un interval de încredere de 95%: -69.0 la -11.9.
• Testele motorii au evidențiat scoruri mai scăzute în grupul VLBW:
  • HiMAT: 23.5 puncte vs 27.2 la controale.
  • BMAT: 61.6 puncte vs 65.1 la controale.
• Medierea parțială a fost observată doar în cazul scorurilor HiMAT:
  • Efect indirect semnificativ: -15.6 MET min/zi (IC 95%: -28.5 la -5.4).
  • Efect direct (rezidual): nesemnificativ statistic.
• BMAT nu a mediat relația dintre VLBW și MVPA, sugerând că abilitățile motorii grosiere (și nu fine) sunt mai relevante pentru activitatea fizică zilnică.

Analizele suplimentare au confirmat consistența acestor rezultate, chiar și după excluderea persoanelor cu deficiențe neurosenzoriale și ajustarea pentru factori precum educația parentală, orele de muncă și sezonalitatea.

Implicații clinice și perspective

Chiar dacă ambele grupuri respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind activitatea fizică, participanții născuți cu VLBW se angajează în mai puțină activitate de intensitate moderată sau ridicată. Această diferență are implicații clinice importante, deoarece persoanele născute prematur sunt deja expuse unui risc mai mare pentru boli cardiovasculare și metabolice.

Intervențiile timpurii, axate pe îmbunătățirea abilităților motorii grosiere și creșterea încrederii în sine în activități fizice, ar putea reduce aceste disparități. Exemple promițătoare includ programe precum Dance PREEMIE, care combină activitatea fizică cu dezvoltarea motorie într-un cadru social.

Concluzii

Studiul arată clar că adulții născuți cu greutate foarte mică prezintă un nivel redus de activitate fizică moderat-intensă, iar această diferență este mediată parțial de abilitățile motorii grosiere. Rezultatele evidențiază nevoia unor strategii de promovare a activității fizice adaptate acestui grup, cu accent pe dezvoltarea și menținerea abilităților motorii esențiale pentru mișcarea zilnică.