Amețeli frecvente - e normal să amețești zilnic? Despre cauzele amețelilor

©

Autor:

Amețeli frecvente - e normal să amețești zilnic? Despre cauzele amețelilor

Amețeala sau vertijul sunt printre cele mai comune simptome care fac pacientul să se prezinte la medic. O consecință a amețelilor este riscul ridicat de a cădea, mai mare în rândul vârstnicilor cu alte deficite neurologice și patologii cronice asociate.


Epidemiologie:

  • Incidență amețelilor este de 5-10% până la 40% la persoanele cu vârste peste 40 ani
  • Riscul de a cădea este de 25% la persoanele cu vârste peste 65 ani
  • Prevalența căzăturilor este de 31,7% pentru cei sub 80 ani
  • Prevalența amețelilor este de 31% la același grup de pacienți


Cauzele amețelilor:

  • Hipoacuzia are o incidență de 25% la tinerii sub 25 ani și atinge 40% la cei peste 40 ani
  • Tinitusul afectează până la 25% din populație
  • Migrena are o frecvență de 10%
  • Boala Meniere este o patologie mai rar întâlnită, însumând sub 1% (1)
  • Hipotensiunea ortostatică
  • Alergiile
  • Răceală sau gripă
  • Rău de înălțime
  • Hiperventilare
  • Anxietate
  • Stres
  • Deshidratare
  • Expunere la căldură
  • Hipoglicemie
  • Consumul de alcool, fumat, droguri
  • Anemie (3)


Vertigo periferic:

Tulburările vestibulare perifertice sunt limitate la nivelul nervului cranian VIII și structurile sale distale. Pacienții cu o leziune periferică vor prezenta nistagmus contralateral ce blochează fixarea vizuală. Pacienții pot acuza și senzația de cădere. Simptomele vegetative nu sunt rare și pot cuprinde: greață, vărsături, transpirații și bradicardie.

  • Neuronită vestibulară: infecția nervului vestibular cu degenerarea acestuia; deseori este bilaterală. Etiologia este cel mai frecvent de natură virală (familia Herpes). Uneori poate fi și de origine bacteriană (Borrelia). Tratament suportiv cu antiemetice. Supresoarele vestibulare trebuie folosite în primele zile ale unui atac acut. Folosirea îndelungată a acestora întârzie recuperarea prin inhibarea compensării centrale. Se recomandă reluarea mersului cât mai repede. Doze mari de metilprednisolon s-au dovedit a grăbi vindecarea. Antiviralele nu și-au dovedit beneficiul.
  • Boala Meniere
  • Boli ale urechii interne imun-mediate
  • Vertigo pozițional paroxistic benign
  • Labirintită: o inflamare a membranei labirintului, afectând atât vestibulul cât și cohleea. Poate fi uni sau bilaterală, similar neuronitei. Este precedată de o infecție respiratorie înaltă. Etiologia poate fi virală, bacteriană, toxine bacteriene sau din cauza unor boli sistemice. Tratamentul constă în eradicarea infecției și tratament suportiv. Mastoidita și efuziunile urechii medii trebuie tratate cu antibiotic, iar meningita cu antibiotic conform antibiogramei. Antiemeticele sunt de folos în episoadele acute.
  • Schwannom vestibular
  • Fistulă perilimfatică
  • Sindromul de canal dehiscent superior semicircular
  • Traumatisme: barotraumă, penetrante, anternobarice, explozie.


Vertigo central:

Pacientul acuză tulburări de echilibru și ataxie. Incapacitatea de a umbla și de a sta în picioare face diagnosticul diferențial cu o leziune periferică, caz în care pacienților nu le este afectată capacitatea de a merge. Este necesar un examen neurologic complet. Nistagmusul va fi de aceeași parte cu leziunea și poate fi pur vertical sau torsionat.

  • Migrena asociată cu o migrenă de origine vestibulară sau migrenă asociată cu amețelile: rezultă din constricția urmată de dilatarea vaselor intracraniene. Pacientul descrie cefalee severă asociată cu greață, fotofobie, fonofobie și sensibilitate la mișcările capului. Vârsta medie este de 30-50 ani. Există migrene cu aură și fără. Aura este un simptom neurologic reversibil ce apare la 15 minute sau mai puțin și în mod normal se rezolvă în cel mult o oră de la debutul migrenei. Aura e caracterizată de tulburări vizuale precum scotomul, hemianopsia, dar pot fi prezente și tulburări somatosenzoriale, olfactive și halucinații auditive, slăbiciune, tulburări de vorbire li amețeli. Factorii declanșatori: strestul, dieta (vinul roșu, fructele, nitrații, ciocolata, îndulcitori artificiali), lumina fluroescentă, alergiile și modificările hormonale. Se recomandă evitarea acestora, cu adoptarea unui stil de viață activ. Tratamentul medicamentos are la bază amitriptilina, benzodiazepine, betablocante, blocante ale canalelor de calciu. Pentru cei cu cefalee, antiinflamatoarele nesteroidiene reprezintă un act terapeutic.
  • Demielinizarea
  • Tumori de nerv auditiv
  • Leziuni vasculare cerebrale și de trunchi cerebral (1, 2)


Examen obiectiv:

  • Anamneză: natura simptomelor, durata lor, factori declanșatori și ce reduc simptomele
  • Examen neurologic și ORL ce include și examinarea vestibulară
  • Acuze: stări de confuzie, instabilitate, intoleranță motorie, tulburări de echilibru, senzație de plutire și de înclinare
  • Debutul brusc este asociat cu afecțiuni ale urechii interne, în special hipoacuzie, presiune auriculară, tinitus.
  • Debutul gradual este asociat cu boli ale sistemului nervos central, ale aparatului cardiovascular și boli sistemice.
  • Desfășurarea amețelilor:

- Vertigo episodic ce durează câteva zile însoțit de greață fără alte simptome din sfera ORL sau a sistemului nervos central este deseori atribuit neuritei vestibulare, în special de natură virală
- Vertigo episodic ce durează câteva secunde este asociat cu modificările capului și corpului cel mai probabil fiind pus pe seama vertigoului pozițional paroxistic benign
- Vertigo ce durează câteva ore este cauzat probabil de boala Ménière dacă este asociat cu simptomele urechii hidropice
- Vertigo cu debut brusc, cu o durată de câteva minute poate fi pus pe seama migrenelor sau a bolilor vasculare și cerebrale, în special dacă sunt prezente riscuri cerebrovasculare.
- Vertigo central secundar ischemiei trunchiului cerebral și cerebrale durează de la 20 minute până la 24 ore. Este asociat cu diplopie, greață, dizartrie, disfagie, slăbiciune focală.

Cei cu vertigo central nu pot merge pe jos, în timp ce cei cu vertigo periferic pot. (1)

 

Tratamentul amețelii:

  • Medicamentos: diuretice, anxiolitice, antimigrenă și antiemetice
  • Terapie fizică
  • Psihoterapie
  • Ciorapi compresibili (3)


Concluzii:

Amețelile sunt un simptom frecvent ce poate avea la bază numeroase boli. Sunt un termen folosit pentru a descrie mai multe senzații precum vertigo, presincopa sau tulburările de echilibru. Vasta etiologie a amețelilor cuprinde patologii din diverse aparate și sisteme ce necesită o colaborare multidisciplinară și o comunicare medic-pacient ideală pentru a diagnostica corect substratul simptomelor.


Data actualizare: 25-08-2019 | creare: 29-01-2019 | Vizite: 14657
Bibliografie
1. Hesham M Samy. Dizziness, Vertigo, and Imbalance Clinical Presentation. Web link: https://emedicine.medscape.com/article/2149881-clinical#b1
2. Timothy L. Thompson, Ronald Amedee. Vertigo: A Review of Common Peripheral and Central Vestibular Disorders. Ochsner J. 2009 Spring; 9(1): 20–26.
3. Jenna Fletcher. What causes lightheadedness. Web link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/323717.php
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Amețeala - cele mai frecvente cauze
  • Cum tratezi amețeala (vertijul, amețelile frecvente)
  • Legătura dintre amețeală și COVID-19: unul din zece pacienți infectați cu virusul SARS-CoV-2 prezintă amețeală
  •