Colesterolul din alimentație și riscul de infarct miocardic (studiu pe veterani)

Bolile cardiace, în special boala coronariană, rămân principala cauză de deces și morbiditate în Statele Unite. Infarctul miocardic, complicație majoră a bolii coronariene, produce ischemie și necroză a miocardului, fiind asociat cu un număr semnificativ de internări și decese anuale. Studiile anterioare au indicat faptul că anumiți factori dietetici, în special un aport ridicat de colesterol, pot influența riscul de boli cardiovasculare. În contrast, recomandările actuale ale Asociației Americane de Inimă (AHA) și ghidurile dietetice sugerează regimuri bazate pe fructe, legume, cereale integrale și un conținut scăzut de colesterol, cum ar fi dieta mediteraneană și dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension).
Având în vedere rezultatele contradictorii din literatura de specialitate, studiul publicat în Journal of the American Heart Association și-a propus să clarifice rolul colesterolului alimentar în creșterea riscului de infarct miocardic. Studiul a fost realizat în cadrul „Million Veteran Program” (MVP), o cohortă la nivel național care reunește veterani din sistemul de sănătate al Departamentului Afacerilor Veteranilor (VA).

Metodologie

Participanți: Peste 180.000 de veterani au fost incluși în analiză, toți fără istoric de cancer sau boli cardiovasculare la momentul inițial. Au fost excluse persoanele cu date dietetice neplauzibile sau informații medicale incomplete.

Colectarea datelor:  

• Aportul alimentar: Estimat printr-un chestionar de frecvență alimentară, care a evaluat aportul zilnic de diferite categorii de alimente (61 de itemi). A rezultat calculul colesterolului alimentar zilnic (mg/zi), ajustat pentru aportul caloric total.  
• Covariate: Au fost colectate informații despre vârstă, sex, indice de masă corporală (IMC), fumat, consum de alcool, activitatea fizică, prezența unei diete scăzute în colesterol, medicație (statine sau alte hipolipemiante), precum și comorbidități (diabet, hipertensiune, hipercolesterolemie).  
• Evoluția și definiția infarctului miocardic: Cazurile de infarct miocardic au fost identificate folosind coduri de diagnostic, procesate prin algoritmi de tip big data, validând apariția acestor evenimente în dosarele medicale electronice.

Analiza statistică:  

• Participanții au fost împărțiți în patru grupuri, în funcție de aportul de colesterol (<200, 200–299, 300–399, ≥400 mg/zi).  
• Modele de risc proporțional (Cox) au estimat riscul relativ (RR) de infarct miocardic, comparând fiecare grup cu cel cu aportul cel mai scăzut de colesterol. Modelele au fost ajustate pentru factorii de risc menționați.  
• S-a evaluat și asocierea dintre colesterolul alimentar (prag de 300 mg/zi), scorul DASH și riscul de infarct.

Rezultate

Caracteristicile de bază ale participanților:  

• Media de vârstă a fost 62 de ani, iar ~90% erau bărbați.  
• În general, un aport mai mare de colesterol s-a corelat cu un consum ridicat de ouă, carne de pasăre, carne roșie și cu o frecvență mai scăzută a exercițiilor fizice intense.

Colesterolul din dietă și riscul de infarct miocardic:  

• Creștere liniară a riscului: Pentru fiecare 100 mg/zi de colesterol în plus, riscul de infarct miocardic a crescut cu 5% în modelul complet ajustat.  
• Comparativ cu aportul <200 mg/zi, cei cu 200–299 mg/zi aveau un risc relativ (RR) de 1.02 (fără semnificație mare), cei cu 300–399 mg/zi RR=1.11, iar cei cu ≥400 mg/zi RR=1.27.  
• Persoanele cu un aport de colesterol ≥300 mg/zi au prezentat un risc cu 15% mai mare de a dezvolta infarct miocardic.

Interacțiunea cu dieta DASH:  

• Scorul DASH (ce reflectă un consum mai mare de fructe, legume, lactate slabe, cereale integrale și mai puțină carne roșie și sodiu) a fost invers asociat cu riscul de infarct miocardic.  
• Cei care respectau mai puțin dieta DASH și aveau și un consum de colesterol ≥300 mg/zi aveau un risc cu 36% mai mare de infarct, comparativ cu cei care aveau un scor DASH crescut și un aport scăzut de colesterol.

Analize de sensibilitate:  

• Ajustarea suplimentară pentru consumul de grăsimi saturate, polinesaturate și pentru fructe/legume/cereale integrale a atenuat doar parțial asocierea dintre colesterol și riscul de infarct miocardic, aceasta rămânând semnificativă.  
• Statinele nu au modificat semnificativ relația dintre colesterolul alimentar și infarct miocardic.

Concluzii și implicații

• Colesterolul alimentar ≥300 mg/zi este corelat cu un risc sporit de infarct miocardic la veterani, mai ales atunci când dieta generală (scorul DASH) este inadecvată.
• Rezultatele sugerează că menținerea unui regim alimentar cu un consum scăzut de colesterol (ex.: limitarea cărnii roșii și a ouălor) și aderarea la dieta DASH ar putea contribui la scăderea incidenței infarctului miocardic în rândul populației de veterani și, posibil, în rândul populației generale.
• În contextul recomandărilor existente, datele acestui studiu întăresc ideea că optimizarea stilului de viață (dietă echilibrată, bogată în fructe și legume și săracă în colesterol) ar trebui să rămână un element central în prevenția bolilor cardiovasculare.

Un aport crescut de colesterol alimentar (≥300 mg/zi) s-a asociat cu o creștere a riscului de infarct miocardic, în special în combinație cu un scor dietetic scăzut (DASH). Ajustările pentru alți factori au confirmat persistența acestei relații, susținând astfel recomandările actuale de reducere a consumului de alimente bogate în colesterol pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.