Consumul moderat de cafea și ceai se asociază cu un declin cognitiv mai lent la adulții în vârstă

Un studiu publicat în Journal of Alzheimer’s Disease în anul 2025 a investigat relația dintre consumul de cafea și ceai și modificările cognitive pe termen lung la adulții vârstnici. Analizând datele a peste 8.700 de persoane, autorii au descoperit că un consum moderat de cafea și un consum moderat sau ridicat de ceai se asociază cu un declin cognitiv mai lent, în special în ceea ce privește raționamentul și capacitățile de rezolvare a problemelor. În schimb, un consum ridicat de cafea a fost asociat cu un declin cognitiv mai accelerat.

Context

Declinul cognitiv legat de vârstă, în special în contextul bolii Alzheimer, reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică. Identificarea factorilor de stil de viață care pot încetini acest proces este esențială. Cafeaua și ceaiul sunt băuturi consumate pe scară largă, bogate în cofeină, polifenoli, flavonoide, precum și alți compuși cu potențial neuroprotector, cum ar fi acidul clorogenic (cafea) sau teanina și catechinele (ceai).

Deși studii anterioare și meta-analize au raportat rezultate promițătoare, dar uneori contradictorii, privind efectele acestor băuturi asupra sănătății cognitive, relația doză–răspuns și influența altor factori (genetici sau comportamentali) rămâne neclară.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat date dintr-un eșantion de 8.715 adulți cu vârste între 60 și 85 de ani din Marea Britanie, urmăriți pe o perioadă medie de 9,1 ani. Toți participanții erau lipsiți de demență la momentul inițial. Au fost excluși cei cu afecțiuni sau tratamente care pot afecta funcția cognitivă (precum boala Parkinson, depresia, diabetul, hipertensiunea severă sau consumul excesiv de alcool).

Consumul de cafea și ceai a fost evaluat prin auto-raportare și clasificat astfel:

• Niciun consum

• Consum moderat (1–3 cești pe zi)

• Consum ridicat (≥4 cești pe zi)

Performanța cognitivă a fost măsurată prin teste computerizate care au evaluat:

• Inteligența fluidă (rezolvare de probleme numerice și verbale)

• Timpul de reacție

• Memoria numerică

• Erori în testul de asociere vizuală de perechi (pair-matching)

Au fost controlați factori precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală, nivelul educațional, etnia, statutul socio-economic și prezența genei APOE-ε4, un factor genetic de risc pentru boala Alzheimer.

Rezultate

Cafeaua

• Participanții cu consum moderat de cafea sau care nu consumau deloc cafea au prezentat un declin mai lent al inteligenței fluide decât cei cu consum ridicat.

• Aceleași grupuri au avut o creștere mai mică a erorilor la testul de memorie vizuală, sugerând o mai bună conservare a memoriei spațiale în timp.

• Nu s-au observat asocieri semnificative între consumul de cafea și timpul de reacție sau memoria numerică.

Ceaiul

• Atât consumul moderat, cât și consumul ridicat de ceai s-au asociat cu un declin mai lent al inteligenței fluide față de cei care nu consumau deloc ceai.

• Deși la începutul studiului consumatorii de ceai aveau scoruri ușor mai scăzute la inteligența fluidă, declinul lor în timp a fost mai lent.

• Consumul de ceai nu s-a asociat cu modificări semnificative ale altor funcții cognitive testate.

Compararea cafelei și ceaiului

• Consumul ridicat de cafea (≥4 cești/zi) a fost asociat cu o scădere mai accelerată a performanței cognitive comparativ cu un consum moderat.

• În schimb, consumul ridicat de ceai nu a arătat efecte negative, ceea ce ar putea fi explicat prin conținutul mai scăzut de cofeină per ceașcă (aproximativ 28–45 mg în ceai față de 95 mg în cafea).

Concluzii

Studiul arată că un consum moderat de cafea și moderat sau ridicat de ceai poate fi asociat cu o încetinire a declinului cognitiv la vârstnici, în special în ceea ce privește capacitățile de raționament și rezolvare a problemelor. În schimb, un consum excesiv de cafea se corelează cu un declin mai rapid al performanței cognitive.

Aceste constatări susțin ipoteza că compușii bioactivi din cafea și ceai, inclusiv cofeina și polifenolii, pot avea efecte neuroprotectoare. Totuși, un consum exagerat de cafea ar putea depăși acest beneficiu, posibil din cauza efectelor negative ale excesului de cofeină asupra somnului și stresului oxidativ.

Limitări și implicații

Printre punctele forte ale studiului se numără durata lungă de urmărire și dimensiunea mare a eșantionului, precum și controlul pentru factorii genetici și stilul de viață. Totuși, studiul are și câteva limitări:

• Consumul de băuturi a fost auto-raportat, ceea ce introduce posibil erori de estimare.

• Nu s-a putut face distincție între tipurile de cafea (cu sau fără cofeină), metoda de preparare sau adaosurile (lapte, zahăr).

• Nu s-au colectat date privind consumul în perioada de mijloc a vieții, care ar putea avea relevanță pe termen lung.

În ciuda acestor limite, studiul oferă dovezi solide că un consum moderat de cafea și ceai ar putea proteja împotriva deteriorării cognitive legate de vârstă. Aceste rezultate susțin necesitatea unor studii clinice controlate pentru a confirma relația cauzală și pentru a fundamenta recomandări de sănătate publică adaptate vârstnicilor.