De ce alimentele ultra-procesate îi fac pe adolescenți să mănânce mai mult atunci când nu le este foame

Un studiu realizat la Virginia Tech și publicat recent în The Lancet analizează modul în care consumul de alimente ultraprocesate influențează comportamentul alimentar în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani. Într-un context în care se estimează că o treime dintre americanii cu vârste între 15 și 24 de ani ar putea avea obezitate până în 2050, iar adolescenții cu exces ponderal tind să devină adulți cu obezitate, identificarea mecanismelor care influențează alimentația devine esențială. Cercetarea arată că, deși consumul de alimente ultraprocesate este ridicat în această grupă de vârstă, datele experimentale privind efectele lor directe asupra aportului alimentar sunt limitate. Studiul aduce clarificări importante în această privință.
Alimentele ultraprocesate sunt definite prin utilizarea unor tehnici industriale avansate și a unor ingrediente care nu se regăsesc în mod obișnuit în preparatele casnice, precum stabilizatorii, agenții de textură sau arome intensificate. Conform sistemului de clasificare Nova, aceste alimente formează o categorie distinctă, caracterizată prin densitate energetică crescută, palatabilitate ridicată și accesibilitate mare. În rândul copiilor și tinerilor adulți din Statele Unite, ele pot reprezenta 55%–65% din totalul energiei consumate.

Numeroase studii observaționale indică o legătură între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și un risc crescut de boli cronice, inclusiv obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și tulburări afective. În adolescență, consumul crescut este asociat cu sindrom metabolic și profil cardiovascular defavorabil. Totuși, dovezile privind relația cauzală sunt insuficiente, în special în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani - o perioadă critică pentru consolidarea comportamentelor alimentare.

Doar două studii controlate de tip „cercetare de hrănire”, ambele la adulți, au examinat efectul consumului ridicat de alimente ultraprocesate asupra aportului energetic, arătând creșteri semnificative ale consumului și greutății corporale. În schimb, nu existau date experimentale similare pentru tinerii aflați la începutul maturității, un grup cu un consum foarte ridicat de astfel de alimente.

Despre studiu

Studiul a fost conceput ca o cercetare încrucișată controlată, parțial domiciliar și unic-orb, în care 33 de participanți au urmat două diete strict controlate timp de câte 14 zile: una bazată pe alimente ultraprocesate (81% energie din alimente ultraprocesate) și una fără alimente ultraprocesate (0% din energie). Între intervenții a fost inclusă o perioadă de washout de patru săptămâni.

Participanții au fost împărțiți pe categorii de vârstă (18–21 ani și 22–25 ani), sex și indice de masă corporală, iar ordinea dietelor a fost randomizată. Toate meniurile au fost concepute astfel încât să fie eucalorice și echilibrate nutrițional, cu aport identic de macronutrienți, micronutrienți, fibre, zahăr adăugat, acizi grași și densitate energetică.

Evaluări incluse în studiu

• Măsurători antropometrice: greutate și compoziție corporală înainte și după fiecare dietă.
• Evaluări cognitive: teste de control inhibitor, atenție selectivă și memorie de lucru.
• Evaluarea activității fizice: accelerometru purtat timp de patru zile în fiecare perioadă dietetică.
• Monitorizarea aderenței: cântărirea tuturor alimentelor, returnarea ambalajelor și biomarkeri urinari ai ingestiei.

Testarea comportamentului alimentar

După fiecare perioadă de 14 zile, participanții au primit:

• O masă tip bufet după voie, conținând alimente ultraprocesate și neprocesate, echilibrate în textură, palatabilitate și densitate energetică.
• O procedură de evaluare a ingestiei în absența foamei, în cadrul căreia primeau gustări după masa principală, pentru a evalua consumul hedonic.

Rezultate

Nu au existat diferențe globale în aportul alimentar după dietele ultraprocesate vs. non-ultraprocesate

În rândul întregii cohorte, consumul energetic total, cantitatea de alimente consumate și ritmul de consum nu au diferit între cele două diete. De asemenea, nu s-au observat diferențe în preferința pentru alimente ultraprocesate la masa buffet sau în senzațiile de foame.

Când se analizează vârsta, apar diferențe semnificative

O descoperire importantă a fost identificarea unei interacțiuni între vârstă și tipul dietei:

• Tinerii de 18–21 ani au consumat semnificativ mai multă energie după dieta cu alimente ultraprocesate comparativ cu dieta neprocesată.
• Tinerii de 22–25 de ani nu au prezentat această modificare.

Efectul a fost mai pronunțat în rândul adolescenților târzii, atât la masa buffet, cât și în testul de ingestie în absența foamei. Aceștia au consumat mai multe calorii totale după dieta ultraprocesată, iar menținerea unui aport caloric crescut chiar și în absența foamei este considerată un factor de risc pentru creșterea în greutate.

Nu s-au înregistrat modificări ale greutății corpului

Pe parcursul celor două perioade dietetice, participanții au pierdut în medie aproximativ 400–500 g, o variație considerată normală și atribuită în mare parte fluctuațiilor zilnice ale greutății. Nici procentul de grăsime corporală, nici nivelul activității fizice nu au diferit între perioade.

Rolul funcțiilor executive

Analizele exploratorii privind asocierea funcțiilor executive cu aportul alimentar au arătat:

• O posibilă legătură între controlul inhibitor și aportul energetic în condiția ultraprocesată.
• O asociere între performanțele la testul Flanker și consumul de alimente neprocesate în condiția ultraprocesată.

Aceste relații au fost însă slabe și nu au arătat un model consistent.

Interpretare

Acest studiu contribuie semnificativ la înțelegerea modului în care alimentele ultraprocesate influențează comportamentul alimentar în rândul tinerilor. Spre deosebire de studiile pe adulți, unde consumul liber de alimente ultraprocesate a generat creșteri rapide ale aportului energetic și ale greutății corporale, în acest trial dietele au fost strict controlate și eucalorice, ceea ce a permis izolarea efectului procesării alimentelor. Rezultatele sugerează că expunerea repetată la alimente ultraprocesate nu determină automat un consum crescut, însă adolescenții târzii pot fi mult mai sensibili la aceste alimente decât tinerii adulți.

Diferențele observate în funcție de vârstă sunt în concordanță cu literatura privind dezvoltarea cerebrală: în adolescență, sistemele neuronale responsabile pentru motivație și recompensă sunt mai active, în timp ce regiunile implicate în autocontrol sunt încă în maturizare. Acest dezechilibru poate contribui la o vulnerabilitate mai mare la alimentele hiperpalatabile.

Deși studiul are un design riguros și dovezi solide de aderență la dietă, masa unică tip bufet poate să nu reflecte complexitatea alimentației zilnice într-un mediu liber. Sunt necesare studii mai lungi, cu probe variate de vârstă și cu măsurători suplimentare - inclusiv neuroimagistică și evaluări ale hormonilor care reglează apetitul.