Dieta MIND poate proteja creierul împotriva deteriorării structurale

Un studiu realizat în cadrul Framingham Heart Study Offspring Cohort și publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry a analizat relația dintre aderența pe termen lung la dieta MIND și modificările structurale ale creierului evaluate prin imagistică prin rezonanță magnetică. Cercetarea arată că o aderență mai mare la dieta MIND a fost asociată cu o atrofie cerebrală mai lentă, în special prin reducerea ritmului de pierdere a materiei cenușii și printr-o expansiune mai lentă a ventriculelor cerebrale.

Idei principale

• Analiza a inclus 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și vârstnici fără demență sau accident vascular cerebral la momentul inițial.
• Participanții au fost urmăriți prin imagistică cerebrală timp de aproximativ 12,3 ani.
• Scorul mediu de aderență la dieta MIND a fost 6,8 din 15.
• Fiecare creștere cu 3 puncte a scorului MIND a fost asociată cu o reducere cu 20% a ritmului anual de pierdere a materiei cenușii.
• Aderența mai mare la dietă a fost asociată și cu expansiune mai lentă a ventriculelor cerebrale, un marker al atrofiei cerebrale.
• Efectele au fost mai pronunțate la persoanele mai în vârstă și la cele mai active fizic.

Context

Îmbătrânirea creierului și bolile neurodegenerative precum boala Alzheimer și boala Parkinson reprezintă provocări majore pentru sănătatea publică la nivel global. Odată cu îmbătrânirea populației, povara acestor afecțiuni este estimată să crească semnificativ.

În absența unor tratamente curative eficiente, strategiile de prevenție bazate pe factori de risc modificabili devin esențiale pentru încetinirea declinului neurologic.

Tot mai multe cercetări sugerează că stilul de viață, inclusiv alimentația, joacă un rol important în menținerea sănătății creierului. Dietele sănătoase au fost asociate cu:

• declin cognitiv mai lent
• risc redus de boală Alzheimer
• risc redus de boală Parkinson

Un model alimentar care a atras atenția cercetătorilor este dieta MIND (Mediterranean–DASH Intervention for Neurodegenerative Delay). Aceasta combină elemente din:

• dieta mediteraneană
• dieta DASH, destinată controlului hipertensiunii

Dieta include recomandări specifice pentru alimente considerate benefice pentru creier, precum:

• legume cu frunze verzi
• alte legume
• fructe de pădure
• nuci
• pește
• carne de pasăre
• cereale integrale
• leguminoase
• ulei de măsline

În același timp, dieta limitează consumul de:

• carne roșie
• unt și margarină
• brânzeturi
• produse de patiserie și dulciuri
• alimente prăjite de tip fast-food

Imagistica cerebrală prin rezonanță magnetică permite detectarea modificărilor structurale ale creierului cu ani sau chiar decenii înainte de apariția simptomelor clinice. Prin urmare, analiza relației dintre dietă și modificările structurale cerebrale poate oferi indicii importante despre prevenția bolilor neurodegenerative.

Despre studiu

Designul și cohorta analizată

Analiza a fost realizată folosind date din Framingham Heart Study Offspring Cohort, un studiu epidemiologic început în 1971 care include 5124 de participanți, copii ai participanților din cohorta originală Framingham și partenerii lor.

Participanții au fost evaluați clinic la intervale de 4–8 ani, iar examinările prin rezonanță magnetică cerebrală au fost introduse începând cu anul 1999.

Pentru analiza actuală au fost incluși participanți care:

• au completat cel puțin un chestionar valid privind alimentația
• au avut cel puțin două examene RMN cerebrale
• nu aveau demență sau accident vascular cerebral la prima scanare

După aplicarea criteriilor de includere, analiza finală a inclus 1647 de participanți.

Durata urmăririi

• mediana numărului de scanări RMN: 3
• mediana duratei de urmărire: 12,3 ani

Evaluarea alimentației

Aportul alimentar a fost evaluat printr-un chestionar de frecvență alimentară care include aproximativ 140 de alimente și estimează consumul obișnuit din ultimul an.

Scorul dietei MIND variază între 0 și 15, unde un scor mai mare indică o aderență mai bună la recomandările dietetice.

În cohorta analizată:

• 77% dintre participanți au completat toate cele trei evaluări alimentare
• 95% au completat cel puțin două evaluări

Evaluarea structurii cerebrale

Scanările RMN au fost efectuate cu un sistem Siemens 1.5 Tesla.

Au fost evaluate multiple caracteristici structurale ale creierului, inclusiv:

• volumul total al creierului
• volumul materiei cenușii
• volumul materiei albe
• volumul hipocampului
• volumul ventriculelor cerebrale
• volumul lichidului cefalorahidian
• hiperintensitățile de substanță albă

Analiza imaginilor a fost realizată de un neurolog care nu cunoștea identitatea participanților.

Factori luați în considerare în analiză

Modelele statistice au fost ajustate pentru numeroși factori potențial confuzivi, inclusiv:

• vârsta
• sexul
• nivelul de educație
• consumul de energie
• statutul de fumător
• activitatea fizică
• indicele de masă corporală
• diabetul de tip 2
• hipertensiunea arterială
• hipercolesterolemia
• bolile cardiovasculare
• simptomele depresive

Rezultate

Caracteristicile inițiale ale participanților

• vârsta medie: 60,9 ani
• proporția femeilor: 54,3%
• scor median MIND: 6,8 din 15

Participanții cu scoruri mai mari ale dietei MIND aveau, în general, caracteristici mai favorabile:

• nivel de educație mai ridicat
• proporție mai mică de fumători
• prevalență mai mică a obezității
• prevalență mai mică a diabetului și bolilor cardiovasculare

Modificările structurale ale creierului

Pe parcursul urmăririi de peste un deceniu, participanții au prezentat modificări tipice ale îmbătrânirii cerebrale:

• scăderea volumului total cerebral
• scăderea volumului materiei cenușii și albe
• creșterea volumului ventriculelor
• creșterea volumului lichidului cefalorahidian

Asocierea dintre dieta MIND și atrofia cerebrală

O aderență mai mare la dieta MIND a fost asociată cu o pierdere mai lentă de materie cenușie.

Fiecare creștere cu 3 puncte a scorului MIND a fost asociată cu:

• o reducere cu 0,279 cm³/an a ritmului de pierdere a materiei cenușii
• o reducere cu aproximativ 20% a declinului asociat vârstei
• un efect echivalent cu aproximativ 2,5 ani de îmbătrânire cerebrală mai lentă

Volumul ventriculelor cerebrale

Aderența mai mare la dietă a fost asociată și cu:

• expansiune mai lentă a volumului ventricular total
• expansiune mai lentă a ventriculului lateral stâng

Aceste modificări reflectă un ritm mai lent de atrofie cerebrală.

Componentele alimentare asociate cu efecte benefice

Analiza grupurilor alimentare a indicat câteva contribuții importante:

• fructele de pădure – asociate cu creștere mai lentă a volumului ventricular
• carnea de pasăre – asociată cu pierdere mai lentă de materie cenușie

În schimb, consumul ridicat de:

• dulciuri
• alimente prăjite de tip fast-food

a fost asociat cu atrofie mai rapidă a hipocampului și cu expansiune ventriculară.

Analize pe subgrupuri

Efectele dietei au fost mai pronunțate la:

• persoanele cu vârsta peste 60 de ani
• persoanele mai active fizic
• persoanele fără suprapondere sau obezitate

Aceste rezultate sugerează că combinația dintre alimentație sănătoasă și activitate fizică poate avea efecte sinergice asupra sănătății creierului.

Interpretarea rezultatelor

Atrofia materiei cenușii și expansiunea ventriculelor reprezintă indicatori importanți ai îmbătrânirii creierului.

Materia cenușie conține corpurile neuronale și sinapsele implicate în procese precum:

• memoria
• învățarea
• luarea deciziilor

Expansiunea ventriculelor apare atunci când țesutul cerebral se reduce, iar spațiile umplute cu lichid cefalorahidian se măresc.

Alimentele recomandate în dieta MIND sunt bogate în:

• antioxidanți
• polifenoli
• acizi grași benefici

Aceste substanțe pot reduce:

• stresul oxidativ
• inflamația
• leziunile neuronale

Limitările studiului

• aportul alimentar a fost evaluat prin auto-raportare
• posibilitatea erorilor de memorie în completarea chestionarelor
• posibile influențe ale unor factori genetici neevaluați
• majoritatea participanților erau de origine europeană

Prin urmare, generalizarea rezultatelor la populații mai diverse necesită studii suplimentare.

Concluzii

Studiul arată că aderența mai mare la dieta MIND este asociată cu o atrofie cerebrală mai lentă, în special prin reducerea ritmului de pierdere a materiei cenușii și printr-o expansiune ventriculară mai lentă.

Rezultatele susțin ideea că adoptarea unui model alimentar orientat către sănătatea creierului ar putea reprezenta o strategie accesibilă pentru încetinirea proceselor neurodegenerative asociate îmbătrânirii.

În contextul creșterii globale a numărului de persoane vârstnice, promovarea dietei MIND ar putea deveni o componentă importantă a strategiilor de prevenție pentru bolile neurodegenerative.