Durerea de cap după ce ai băut foarte puțin alcool

Durerea de cap după ce ai băut foarte puțin alcool este un factor important în scăderea calității vieții și, uneori, poate chiar genera temeri legate de starea de sănătate. Alcoolul face parte din comportamentul social al indivizilor, iar starea de euforie și dezinhibiție indusă de consumul ocazional al unor doze mici este un factor important în formarea sau menținerea relațiilor interumane.

Există persoane care au o anumită sensibilitate la consumul de alcool, durerea de cap fiind poate unul dintre cele mai comune și neplăcute efecte adverse. Cu atât mai mult cu cât se poate instala chiar și după ingestia unor cantități reduse. Astfel, acest articol își propune să prezinte viziunea experților asupra fenomenului și strategiile la care se poate apela.

Absorbția și metabolizarea alcoolului

Pentru o mai bună înțelegere a rolului pe care alcoolul îl exercită asupra organismului, sunt necesare câteva considerații legate de absorbția și metabolizarea (degradarea) acestuia. Etanolul este substanța principală din băuturile alcoolice. Odată ingerată, 20% din cantitatea de etanol este absorbită în circulație la nivelul stomacului, restul de 80% la nivelul intestinului subțire. [1]

Degradarea etanolului se produce la nivelul ficatului. Organismul posedă mai multe modalități prin care alcoolul să fie degradat și eliminat din organism. Două enzime sunt considerate a fi responsabile de o mare parte din acest proces: alcool-dehidrogenaza și aldehid-dehidrogenaza. Alcool dehidrogenaza transformă alcoolul în acetaladehidă (produs toxic, demonstrat a fi cancerigen). Aldehid-dehidrogenaza transformă acetaldehida în acid acetic, produs mai puțin nociv. La rândul său, acidul acetic va fi descompus în dioxid de carbon și apă pentru o eliminare mai ușoară. [2]

De ce apare durerea de cap după ce ai băut foarte puțin alcool

În unele studii s-au observat variații în privința băuturilor alcoolice pasibile de inducerea durerii de cap. Există dubii dacă etanolul singur este capabil să genereze cefalee (durere de cap). Pentru explicarea acestui fenomen, opiniile oamenilor de știință variază; unii incriminează alcoolul, alții iau în considerare alți compuși din băuturile alcoolice sau răspunsul individual al organismului ca părți responsabile de producerea durerii de cap chiar și după consumul unei cantități reduse. [3]

Experții sunt de părere că pentru a stabili o relație neechivocă între consumul unui anumit aliment sau a alcoolului și apariția durerii de cap trebuie respectate 2 condiții:

• există o relație temporală între consumul de etanol și apariția cefaleei;
• legătura între cele 2 evenimente este una directă și frecventă. [3]

Dintre componentele băuturilor alcoolice, cele care au fost incriminate în producerea cefaleei sunt: tiramina, feniletilamina, histamina, sulfiții, fenolii flavonoizilor (tanini). Cu toate acestea, implicarea lor nu depășește rangul de speculație, neexistând suficient de multe studii valide din punct de vedere științific care să probeze rolul lor determinant în generarea durerii de cap. [3]

Dacă durerea de cap comună poate fi de cele mai multe ori suportată și gestionată de persoana care suferă de aceasta, trebuie precizat faptul că băuturile alcoolice pot fi responsabile de apariția unor forme mai severe de cefalee, cum ar fi migrena.

 

Statistic, anumite studii indică faptul că băuturile alcoolice au fost raportate cu un factor declanșator al migrenei la aproximativ 1/3 din participanții la acestea. Totodată, există date din literatura de specialitate care prezintă etanolul ca fiind un factor declanșator pentru: migrenele fără aură, migrenele cu aură, cefaleea cluster și cefaleea de tensiune. [4]

În mod tipic, alcoolul poate genera apariția atacului de migrenă în decurs de câteva zeci de minute până la câteva ore (30 min-3 ore). Poate mai frecvent este raportată durerea de cap în ziua următoare consumului de alcool (mahmureală). [3]

Observațiile acestea nu sunt noi, dat fiind faptul că încă din Antichitate vinul roșu a fost asociat cu apariția atacurilor migrenoase. Doza capabilă să declanșeze un atac de migrenă nu este necesar să fie mai mare de 300 ml. În plus, unii cercetători sunt de părere că vinurile de calitate scăzută pot produce migrene prin apariția unor radicali flavonoizi ce interferă cu transmiterea cerebrală serotoninergică, mecanism ce va fi detaliat în secțiunea următoare. [3], [5]

Din pricina declanșării atacului de migrenă, multe persoane susceptibile la apariția ei consumă, în mod constant, doze mai reduse de alcool. [3]

Trebuie specificat că, asemenea alimentelor despre care s-a observat că pot declanșa durere de cap, apariția cefalee depinde de factori individuali. În studiile clinice, diferențele dintre persoanele care au dezvoltat și cele care nu au dezvoltat durere de cap, au fost mai degrabă puse pe seama comportamentului de consum (cantitatea ingerată, tăria băuturii alcoolice) decât pe diferențele de gen. [3], [4], [5]

Mecanismele prin care alcoolul provoacă durere de cap

Efectele adverse ale alcoolului se răsfrâng asupra multor organe (creier, ficat, inimă, rinichi, vase de sânge, stomac) și influențează multe dintre sistemele implicate în menținerea echilibrelor fiziologice. [6]

Cantitățile mici de alcool pot avea un rol activator, dezinhibând persoana care consumă. Odată cu creșterea cantității ingerate, apar efecte nedorite atât de ordin psihic cât și de ordin somatic. Odată cu absorbția în sânge de la nivelul tubului digestiv, alcoolul ajunge la nivelul creierului, unde, conform ipotezelor oamenilor de știință, produce efecte asupra comunicării interneuronale. [6]

În linii mari, mecanismele prin care consumul de alcool poate determina cefalee constau în:

• vasodilatație
• creșterea diurezei ce determină excreția de săruri, vitamine și minerale (deshidratare și tulburări electrolitice)
• acțiunea directă sau indirectă a altor compuși existenți în băuturile alcoolice. [7], [8]

Principala ipoteză studiată presupune vasodilatația. Aceasta ar explica durerea de cap apărută după consumul unei cantități mici de alcool. Totuși nu explică apariția durerii de cap de a doua zi, când nivelul de alcool din sânge atinge un prag nul. Aceasta este mai degrabă explicată de efectul alcoolului asupra anumitor neurotransmițători ce influențează durerea, în special serotonina. Creșterea disponiblității acesteia și creșterea numărului de molecule de serotonină din fanta sinaptică ar explica inducerea durerii, fenomen apărut și după consumul anumitor droguri ce cresc nivelul acestui neuromediator. [3]

O teorie unitară indică faptul că factorii declanșatori ai migrenelor provoacă durere prin activarea unor căi neuronale distincte care determină eliberarea de la nivelul meningelui (foița ce învelește creierul) a unor substanțe cu acțiune vasodilatatoare și cu acțiune asupra receptorilor durerii. [4]

Totuși, teoriile prezentate vin în contradicție cu efectul analgezic al etanolului. Astfel, s-a observat că, inițial, alcoolul are proprietăți analgezice, abia la câteva ore de la consum apărând durerea. Mecanismele care stau la baza acestui fenomen nu sunt pe deplin înțelese. [4]

Mahmureala și intoleranța la etanol

Durerea de cap după consumul de alcool trebuie distinsă de mahmureală și de intoleranța la etanol, cu toate că, în cadrul tabloului clinic al acestora, cefaleea poate fi principalul simptom observat de persoana care a băut.

Mahmureala

Mahmureala este consecința tuturor perturbărilor fiziologice apărute odată cu ingestia unei cantități semnificative de etanol. Deshidratarea are rolul ei în apariția acestui fenomen precum și acumularea de acetaldehidă. Efectele alcoolului asupra: secreției hormonale, chimiei sângelui, ciclului somn-veghe și diversele substanțe chimice cu rol proinflamator sunt la rândul lor implicate în apariția senzației neplăcute survenite a doua zi. [6]

Conform unor statistici, aproximativ 90% din populație a suferit la un moment dat o cefalee indusă de mahmureală. [8]

Pe lângă durerea de cap, odată cu instalarea mahmurelii mai apar și alte simptome ușor identificabile de persoana care a băut: starea de rău general, diareea, pierderea apetitului, oboseala, sensibilitatea la zgomote, lumină, mișcare. Acestora li se adaugă perturbarea diferitelor funcții psihomotorii. [6]

Cantitatea de alcool consumată pentru a produce mahmureală diferă; mulți factori sunt implicați în acest fenomen: genul, greutatea, rasa, comorbiditățile, medicația administrată, rapiditatea cu care este consumată o anumită cantitate de alcool. [6]

Mahumereala poate dura până la 72 ore, deși efectele neplăcute tind să dispară mai rapid. [6]

Intoleranța la etanol

Intoleranța la etanol este o afecțiune metabolică rară, moștenită, ce provoacă simptome neplăcute atunci când se consumă alcool. Nu este unul și același lucru cu intoxicația etanolică și apare cu precădere în populația asiatică. [9], [10]

Chiar și după consumul unui nivel redus sau moderat de alcool pot apărea senzații indezirabile. Se datorează unei difuncții a enzimelor care reglează metabolismul etanolului. [9], [10]

Mecanismul prin care apar efectele nefavorabile ale consumului de etanol este explicat de mutația unei gene care face ca enzima aldehid-dehidrogenaza 2, implicată în transformarea acetaldehidei în acid acetic, să fie mai puțin activă sau chiar inactivă. Astfel, apare o acumulare a acetaldehidei responsabilă de apariția unor efecte neplăcute. [9], [10]

Din tabloul clinic al acestei afecțiuni fac parte:

• înroșirea feței, gâtului, pieptului
• greață
• tahicardie sau palpitații
• hipotensiune
• durerea de cap importantă
• oboseală. [9], [10]

Soluții pentru durerea de cap după ce ai băut foarte puțin alcool

Deși se vehiculează o multitudine de remedii minune pentru diminuarea efectelor alcoolului asupra organsmului, studiile efectuate pentru a stabili eficiența acestora nu au fost validate. [6]

Cu toate acestea, există câteva sfaturi pentru evitarea durerii de cap după consumul de etanol sau atunci când o persoană bea alcool:

• alcoolul trebuie băut cu moderație, iar băutura trebuie consumată lent
• este recomandabil să fie consumate băuturi nonalcoolice pe bază de fructe sau sucuri vegetale – fructoza ajută la restabilirea echilibrului chimic al organismului după consumul de etanol
• alternarea între băuturile alcoolice și nonalcoolice pentru a minimiza cantitatea de alcool ingerată
• o lingură de miere de albine înainte de a se consuma alcool (mierea conține fructoză și este bogată în vitamina B6)
• sucul de tomate – conține fructoză și permite corpului să proceseze mai rapid alcoolul
• optarea pentru fluide și alimente care conțin minerale și săruri; deshidratarea trebuie evitată. [6], [8]

În plus, sunt unele evidențe că suplimentele pe bază de vitamina B6 ar putea fi de ajutor dacă se administrează înainte de consumul de alcool. Antiinflamatoarele non-steroidiene (cum este ibuprofenul) și-au dovedit o oarecare utilitate, cu mențiunea că, în anumite cazuri, pot crește incidența sângerărilor gastrice. N-acetilcisteina are potențialul teoretic de a ajuta la detoxifierea organismului, însă rezultatele studiilor sunt momentan neconcludente. [6]

Ce nu trebuie făcut:

• Nu trebuie crescută cantitatea de alcool
• Nu trebuie evitate lichidele non-alcoolice
• Se va evita paracetamolul pentru controlul durerii (se metabolizează la nivel hepatic, astfel ficatul devine suprasolicitat)
• Se vor evita mâncărurile grele și sosurile. [6]