cum as putea sa-mi salvez casnicia?

lam acceptat dar nici eu nu stiu de ce.Poate felul lui de a se purta cu mine.Am gandit ca si asa nu am avut noroc pana atunci macar el este bun si ma respecta si nu vorbeste ca alti urat.Cat despre iubirea, am incetat sa mai cred in asta.Acum sa va spun si problema.Timpul a trecut si m-am obisnuit cu el si cu gandul ca am o familie sau poate pot spune ca tin la el ca altfel nu stiu de ce mai accept tot ce face.Anul trecut am fost plecata mult de acasa la auzul ca tatal meu este bolnav de cancer.Am stat mai mult la el ca am vrut sa-mi mai petrec ceva timp cu el inainte sa moara.Asa ca mi-am lasat sotul cu lunile singurel.Adica intr-un an am fost plecata de trei ori si stateam cate o luna.Noi locuim in germania iar tatal meu in romania.Am vazut ca esotul incepuse sa bea dar nu ma-am gandit ca a devenit alkolic.Eram prea stresata cu copilu si cu boala tatalui meu asa ca el a facut cea vrut cand am fost plecata si acum face la fel.A devenit alkolic si asta nu e tot mai ia si droguri.La luat si salvarea de pe strada ca era in coma-alkolica

Bineinteles ca au inceput si certurile.Si imi pare foarte rau ca copilu se sperie mereu din cauza asta dar nu ma pot abtine cand vad ca peste tot in toata casa gasesc sticle de votka ascunse pe sub dulapuri.SI nu o stica sau doua, , , , multe sticle:A inceput sa le ascunda si in chiloti sau in ciorapi cand vine acasa, sticle micute de votka de 200ml.Si ma mai minte si in privinta banilor si a inceput sa fie agresiv verbal si sa arunce cu obiecte undei vine.Iam spus ca asa nu mai merge dar nu vrea sa plece.Situatia este ca noi nu mai avem nici sex.El spune ca este din cauza mea ca eu pana acum am facut sex numai daca am baut ceva ca altfel nu aveam atragere fata de el.AICI AM INCEPUT NOI GRESIT:Nici macar nu ne sarutam.SI SUNTEM TINERI 31 si 29.Oare asta mai este casnicie.Plang ca nu as vreau nici sa se destrame tot dar ma doare si sa mai stau. Offf ce sa fac Doamne?Sau voi ce spuneti?AM SA VA MAI SCRIU SI MAINE CA ASTAZI AM OBOSIT;;;(((

Buna! dade aceeasi greseala am facuto si eu in urma cu 16 ani am platit scup pt o simpla greseala(ambitie)si inca platesc, ce este mai dureros, sunt 3 copii la mijloc nu unul, ele au fost cele care au suferit in urma uni div. suferinta lor ma macina.
Nu am inteles din comentriul tau decat ca nu il iubesti, casatoria(relatia) ta a fost o greseala sau o ambitie, e greu, div nu e o solutie.
Nu cred ca te ajuta cu ceva comentariul meu dar, pote intelegi si te gandesti bn la viitorul tau si al copilului...
Numai bn

cine crezi ca sufera cel mai mult din toata situatia asta??COPILUL!!!!!deci, pt el trebuie sa iei o hotarire cit mai urgent.decit sa traiasca intr-un mediu nefavorabil, ce il va marca pt toata viata.RENUNTA!!!!!FII PUTERNICA SI ASUMA-TI RESPONSABILITATEA DE AI OFERI COPILULUI TAU CE E MAI BUN SI MAI FRUMOS!!!!alatui de el veti trai amindoi un cosmar.daca era doar alcoolul mai avea o scapare, dar ajungind si la droguri deja e o cauza pierduta!!!!curaj si toate cele bune!!!

Intai tin sa va multumesc pentru raspunsuri si sfaturi.E greu sa iau o decizie mai ales ca copilul il iubeste foarte mult.Tot sper ca se va schimba.Astazi sunt mai calma cand va scriu ca nu a baut nimic dar nu toate zilele sunt ca aceasta zi.El spune meru ca daca bea el nu este ca alti barbati sa imi vorbeasca urat sau sa ma bata, , ca eu sunt aia care cauta mereu cearta.Da intradevar nu prea face scandal decat cad incep eu mereu sal cert.Dar oare ce femeie ar rezista sa nu spuna nimic cand asta se intampla aproape in fiecare zi?Ma gandesc ca poate e vina mea, ca poate eu lam facut sa se scufunde in alkol faptu ca nu prea i-am dat importanta, faptul ca nu lam facut sa se simta barbat.Eu sunt o persoana care vrea sa si detina tot controlul si asta il deranjaza.Am sa incerc pentru ultima oara sa salvez aceasta casnicie, am sa tac si am sal las sa faca ce vrea, asa mi-a spus el, sal las sa se schimbe de la sine si nu obligat ca altfel nu poate.Am sa va mai scriu.Toate cele bune si inca o data MULTUMESC.

Buna ziua,
Am si eu urmatoarea problema:
Suni impreuna cu sotul meu de 11 ani ( de la 19 ani) si suntem casatoriti de 5 ani. Acum 1 an si 3 aluni a aparut pe lume minunea mea: un baietel minunat. Credeam ca am familia perfecta, mereu am sumtit dragostea si caldura sotului pentru noi insa acum 3 saptamani m-a anuntat ca nu mai poate continua si ca divorteaza. Problema este ca noi am locuit impreuna cu bunicii mei in toata aceasta perioada si imi recunosc vina de a le fi luat lor mai mult apararea in momentul in care erau anumite conflicte in casa.
El acum imi spune ca nu mai simte nimic pentru mine, ca vrea sa puna punct la tot dar nu exclude varianta sa mai fim impreuna candva (in viitor.. dar sa nu ma astept sa se intample peste noapte).
Imi iubesc sotul si copilul mai mult decat orice pe lumea asta. As face orice sa am iar familia perfecta pe care am avut-o insa in acest moment el nu vrea decat sa plece de acasa ca sa scape.
Imi este frica de tot, nu stiu cum sa fac sa renasca iar in sufletul lui tot ce a simtit pentru mine. M-a iubit enorm si asta o stiu. Mi-a fost si mama si tata, frate, cel mai bun prieten si iubit. Stiu ca am gresit si eu dar vreau din tot sufletul sa-l recuceresc.
Cred ca acum nu vrea decat spatiu sa se redescopere si sa se linisteasca. Oare o sa-si dea seama ca locul lui este tot langa noi? Langa mine si piticul nostru (mentionez ca este un tata minunat si-l iubeste pe pui foarte mult).
Am nevoie de ajutor sa inteleg ce as putea face sa-mi recapat familia.
Multumesc frumos

Se pare ca si eu fac parte din categoria femeilor inselate, dar care ar face orice pentru familia lor! Vreau sa va impartasesc si eu povestea mea si sper sa gasesc aici un sfat care sa ma ajute sa imi revin.
Relatia noastra a inceput in urma cu aproape cinci ani, si suntem casatoriti de trei si jumatate, de patru luni a venit pe lume si fiul nostru, care mi-a umplut viata de fericire si m-a facut sa ma simt cu adevarat implinita. Asta pana acum doua saptamani cand am aflat ca sotul meu ma insela, am gasit dovada in telefonul lui si desi il suspectam de ceva vreme, nu am vrut sa cred ca poate fi adevarat, dar inevitabilul s-a produs si am aflat adevarul. Cand l-am intrebat mi-a spus ca ii pare rau si ca nu poate da timpul inapoi sa repare ce a facut, ba chiar a recunoscut ca s-a mai intamplat de doua ori inainte asta fiind a treia oara. Nu a vrut sa imi spuna cine este ea, dar am aflat singura, iar cand i-am spus a incercat sa nege, lasand totusi o portita spre a-mi da de inteles ca am dreptate. Ea era o fosta prietena cu care a fost inainte de a ma cunoaste, atunci avea 15 ani, acum are 19.L-am intrebat de ce s-a intors la ea si ce i-a lipsit la mine? sunt constienta ca l-am neglijat, dar totusi am trecut printr-o perioada in care nu ii puteam oferi sex si ma doare ca nu a inteles acest lucru. Mi-a raspuns, ca nu ii lipsea nimic, ca doar avea nevoie de ceva nou si ca stia ca ea va ceda fara prea multa bataie de cap. Spune ca ma iubeste doar pe mine si ca sunt frumoasa, dar in acelasi timp imi spune ca si-a asumat toate riscurile cand a facut acest fapt si ca a facuto din placere.
Acum mi-a spus ca s-a terminat povestea si relatia, dar inca nu ia initiativa in ceea ce priveste relatia noastra sentimentala. I-am spus ca eu il iert si sterg totul cu buretele, dar e ultima data cand fac asta, doar de dragul copilului.
Nici eu nu am nici un sprijin unde locuim, si eu sunt singura si nu ii pot povesti nimic mamei, fiindca e departe si nu vreau sa o ingrjorez.
I-am spus ca as face orice sa imi recapat sotul, pe cel de care m-am indragostit si pentru care am lasat tot ce aveam in urma. vreau sa cred ca nu se va mai intampla asa ceva niciodata, si totusi am o strangere de inima, fiindca a facuto de trei ori pana acum, si nu as vrea sa se mai repete. E genul de om care se gandeste intai la el si apoi la restul. Am facut tot ce mi-a stat in putinta sa nu ii lipseasca nimic si sa se simta iubit, dar vreau sa simt si eu respectul si iubirea lui.

Ce sa fac sa se simta bine in continuare, dar sa imi fie si mie bine? Cum sa ii atrag mai mult atentia asupra familiei noastre?

In speranta ca ma veti intelege si ajuta,
va multumesc!

Buna seara! Din pacate si eu trec printr-o situatie asemanatoare doar ca eu sunt in Romania..sotul m-a inselat timp de cateva luni 4-5 luni cu o asa zisa prietena de familie..am inceput sa banuiesc ceva la vreo 2 luni de cand isi bateau joc de mine..am cautat dovezi..am gasit mii de mesaje de dragoste..cam 80%de la ea catre el..ciudat e ca pana sa ii spunnsotului ca stiu ca m-a inselat sibinca o face.acasa toate erau relativ ok..si afectos era..dupa ce i-am zis ca am dovezi si l-am pus in fata lor si le ea am pleznit-o si am scos-o afara din casa..el si-a schimbat comportamentul fata de mine tottal..e rece..distant si razbunator. eubil iubesc si acum enorm chiar daca ma doare groaznic ceea ce a facut...sunt dispusa sa ii dau o sansa..dar nu stiu ce sa fac si cum sa fac sa il scot din carapace..sa se deschida..ii e frica sa nubil ranesc..

Noi am avut niste greutati financiare prin 2014-2015..am facut niste investii proate si am pierdut ceva banuti..mai multi..ne-am ascuns unul de celalalt si aici ne-am inchis putin unul fata de celalalt..am uitat sa precizez ca suntem casatoriti de 6 ani si avem o fetita de 5 ani.el imi tot scoate ochii ca sunt delasatoare ca am facut o gramada de prostii fara stirea lui..desi a facut si el mult mai multe decat mine...ca nu aduc destui bani in casa..ce e drept..eu am salariul jumate cat al lui..de cateva luni castog mai bine..fac sinciubucuri extra..dar nu le vede...la el totul se rezuma la bani in ultimul timp..nu tine cont de ceea ce simtim..calca pe suflete numai bani sa fie..

Bună ziua, vreau sa întreb dacă am vreo șansă să-mi recâștig soția după ce am pierdut bani la jocuri, divorțam eu am început procesul de schimbare merg la psiholog, am 2 luni de când nu mam atins de jocuri, ea plănuia cam de un an sa plece a reușit acum băgând divorț, au fost zile nopți cu sutele în care a suferit acum realizez, certuri injurii.. Am o fetita de 5 ani o iubesc. Iam făcut mult rău soției acum dacă încerc sai zic ca mam schimbat simt nu știu cv ura în ochii ei dispreț și ca numai eu am greșit.. Am vreo șansă să reunesc aceasta familie care ea zc ca nu a fost familie? Ce pot face?

L.Liviu 83 ti-am raspuns la mesajul care l-ai pus in data de 2 dec 2018 aici:
https://www.romedic.ro/forum/va-rog-sa-ma-ajutati-am-un-tata-dependent-de-jocurile-de-noroc-96477
Poate raspunsul ti se pare dur, dar sa stii ca luand situatia cu responsabilitate, sunt sanse sa aduci sotia si fetita inapoi. Dumnezeu sa iti ajute!