Tensiunea și pulsul în răceală și febră
1 comentarii
Da, în timpul unei răceli sau al unei infecții febrile, tensiunea arterială și pulsul pot crește din mai multe motive:
1. Creșterea pulsului (tahicardie)
- Febra determină o accelerare a metabolismului, ceea ce crește automat ritmul cardiac. De obicei, pentru fiecare grad Celsius în plus peste temperatura normală, pulsul crește cu aproximativ 10-15 bătăi pe minut.
- Deshidratarea (prin transpirație sau febră) poate duce la o scădere a volumului de sânge, ceea ce forțează inima să bată mai repede pentru a compensa.
- Inflamația cauzată de răceală stimulează eliberarea unor substanțe precum citokinele, care pot afecta sistemul cardiovascular.
2. Creșterea tensiunii arteriale
- Vasoconstricția indusă de febră – atunci când ai febră, corpul activează mecanisme pentru a păstra căldura, ceea ce include constricția vaselor de sânge. Acest lucru poate duce la o creștere temporară a tensiunii arteriale.
- Stresul asupra organismului – în timpul unei infecții, sistemul nervos simpatic este activat, ceea ce poate crește tensiunea arterială și pulsul.
- Medicamentele pentru răceală – unele medicamente decongestionante (precum cele care conțin pseudoefedrină) pot crește tensiunea și pulsul.
Când devine o problemă?
- Dacă tensiunea arterială crește semnificativ peste valorile normale și persistă și după ce febra scade.
- Dacă pulsul depășește 100-110 bpm în repaus și persistă chiar și după hidratare și tratamentul febrei.
- Dacă ai simptome precum amețeli, dureri în piept sau dificultăți de respirație.
Ce poți face?
- Hidratează-te bine – consumă apă, ceaiuri, supe pentru a preveni deshidratarea.
- Monitorizează temperatura – scăderea febrei (cu paracetamol sau ibuprofen, dacă este necesar) va ajuta și la reducerea pulsului și tensiunii.
- Evită decongestionantele cu pseudoefedrină dacă ai hipertensiune.
- Odihnește-te și evită efortul fizic intens cât timp ești bolnav.
Dacă tensiunea rămâne ridicată chiar și după vindecare sau apar simptome cardiace, ar fi bine să consulți un medic.
1. Creșterea pulsului (tahicardie)
- Febra determină o accelerare a metabolismului, ceea ce crește automat ritmul cardiac. De obicei, pentru fiecare grad Celsius în plus peste temperatura normală, pulsul crește cu aproximativ 10-15 bătăi pe minut.
- Deshidratarea (prin transpirație sau febră) poate duce la o scădere a volumului de sânge, ceea ce forțează inima să bată mai repede pentru a compensa.
- Inflamația cauzată de răceală stimulează eliberarea unor substanțe precum citokinele, care pot afecta sistemul cardiovascular.
2. Creșterea tensiunii arteriale
- Vasoconstricția indusă de febră – atunci când ai febră, corpul activează mecanisme pentru a păstra căldura, ceea ce include constricția vaselor de sânge. Acest lucru poate duce la o creștere temporară a tensiunii arteriale.
- Stresul asupra organismului – în timpul unei infecții, sistemul nervos simpatic este activat, ceea ce poate crește tensiunea arterială și pulsul.
- Medicamentele pentru răceală – unele medicamente decongestionante (precum cele care conțin pseudoefedrină) pot crește tensiunea și pulsul.
Când devine o problemă?
- Dacă tensiunea arterială crește semnificativ peste valorile normale și persistă și după ce febra scade.
- Dacă pulsul depășește 100-110 bpm în repaus și persistă chiar și după hidratare și tratamentul febrei.
- Dacă ai simptome precum amețeli, dureri în piept sau dificultăți de respirație.
Ce poți face?
- Hidratează-te bine – consumă apă, ceaiuri, supe pentru a preveni deshidratarea.
- Monitorizează temperatura – scăderea febrei (cu paracetamol sau ibuprofen, dacă este necesar) va ajuta și la reducerea pulsului și tensiunii.
- Evită decongestionantele cu pseudoefedrină dacă ai hipertensiune.
- Odihnește-te și evită efortul fizic intens cât timp ești bolnav.
Dacă tensiunea rămâne ridicată chiar și după vindecare sau apar simptome cardiace, ar fi bine să consulți un medic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 5Am 56 de ani sufar de hipertensiune de aprox 20 ani
- 7contraindicatii Argentum nitricum
- 53Problema - tensiune mare - transpiratii reci - frisoane
- 3Este posibil ca hipertensiunea sa fie un efect la sclerozarea de cornete?
- 3Durere de burta, febra
- 3cat poate dura febra?
- 1Febra frisoane stari de voma dureri in dreapta sub coaste in fata si in spate
- 3Tensiune mare; fiecare data simteam ca imi explodeaza inima de emotii
- 1dureri mari in git si febra de 5 zile!!
- 0Hipertensiune
- 0Hipertensiune in sarcina
- 4Puls marit dar nu constant si febra peste 37 pana in maxim 37.7 dupa masa
- 2puls marit 119, tensiune 120 cu 97
- 0cardiologie
- 0Prestarium de 5 mg la 47 de ani recomandat pentru hipertensiune.
- 0Tensiune ridicata, puls scazut
- 1Tensiune mare dupa ce merge prin curte si se aseaza in pat
- 0Febra, dureri musculare etc
- 0Febra fara motiv
- 0Febra 37 care persista o săptămâna!
Mai multe informații despre: Hipertensiunea Febra pulsul marit
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Febra recurenta
- Febra de origine necunoscuta
- Febra de transee
- Convulsiile febrile
- Febra la sugari
- Hipertensiunea intracraniana
- Hipertensiunea pulmonara
- Hipertensiunea portala
- Hipertensiunea arteriala (HTA)
- Hipertensiunea indusa de sarcina - Preeclampsia si eclampsia
- Inhibitorii enzimei de conversie (IECA)
- Febra
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: