Fumatul, consumul de alcool și sedentarismul erodează sănătatea la persoanele de până în 36 de ani

Comportamentele nesănătoase – precum fumatul, consumul excesiv de alcool și inactivitatea fizică – reprezintă factori de risc majori, dar modificabili, pentru bolile netransmisibile, responsabile de 74% din totalul deceselor la nivel global. Studiul realizat în cadrul Jyväskylä Longitudinal Study of Personality and Social Development (JYLS) aduce o contribuție esențială în înțelegerea modului în care aceste comportamente influențează sănătatea și starea de bine mintală de-a lungul vieții adulte, printr-un follow-up extins pe parcursul a trei decenii (27–61 ani).
Majoritatea cercetărilor anterioare au examinat efectele comportamentelor de risc asupra sănătății pe perioade de maxim 20 de ani și s-au concentrat pe vârsta mijlocie sau vârsta înaintată. Totodată, puține studii au inclus aspecte pozitive și negative ale stării mintale. Este cunoscut faptul că efectele nocive ale acestor comportamente nu se manifestă doar prin boli fizice, ci și prin scăderea satisfacției de viață și creșterea riscului de depresie, care, la rândul lor, sunt asociate cu morbiditate și mortalitate crescute. Astfel, analiza cumulativă a comportamentelor de risc devine esențială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție și promovare a sănătății.

Despre studiu

Cercetarea a inclus 369 de participanți născuți în 1959 în Finlanda, urmăriți longitudinal începând de la vârsta de 8 ani. Pentru această analiză, au fost utilizate datele colectate la vârstele de 27, 36, 42, 50 și 61 de ani. Au fost analizate trei comportamente de risc:

• Fumatul
• Consumul excesiv de alcool (peste 7.000 g alcool pur/an pentru femei și 10.000 g pentru bărbați)
• Inactivitatea fizică (activitate fizică recreațională mai rară de o dată pe săptămână)

Starea mintală a fost evaluată atât din perspectiva negativă (simptome depresive), cât și pozitivă (starea de bine psihologică), iar sănătatea fizică a fost apreciată prin autoevaluare și prin indicatori metabolici (tensiune arterială, circumferință abdominală, trigliceride, HDL colesterol și glicemie).

Au fost calculați doi indicatori principali:

• Scorul curent de risc: numărul de comportamente de risc prezente la un moment dat;
• Scorul cumulativ temporal: acumularea comportamentelor de risc de-a lungul timpului.

Rezultate

• Prevalența fumatului a scăzut semnificativ între 27 și 61 de ani.
• Consumul excesiv de alcool a crescut la vârste mai înaintate.
• Inactivitatea fizică a scăzut treptat pe parcursul studiului.

Modelele statistice au arătat că:

• Persoanele cu toate cele trei comportamente de risc la un moment dat aveau scoruri mai ridicate la simptome depresive (+0.10), scoruri metabolice mai mari (+0.53), stări de bine mai scăzute (–0.10) și o sănătate percepută mai slabă (–0.45).
• Acumularea în timp a acestor comportamente a fost asociată cu efecte și mai pronunțate: +0.38 simptome depresive, +1.49 scor metabolic, –0.14 stare de bine psihologică și –0.45 sănătate autoevaluată.

Când comportamentele de risc au fost analizate separat:

• Fumatul acumulat a fost asociat cu mai multe simptome depresive (+0.15) și o stare de bine psihologică mai scăzută (–0.08);
• Consumul excesiv de alcool a fost corelat cu simptome depresive crescute (+0.21), un risc metabolic crescut (+1.03) și o autoevaluare mai proastă a sănătății (–0.62);
• Inactivitatea fizică a fost asociată cu un scor metabolic crescut (+0.89) și o sănătate percepută mai slabă (–0.31).

Raționamente

Rezultatele arată că efectele negative ale comportamentelor de risc nu apar doar la vârste înaintate, ci pot fi observate deja de la 36 de ani. Aceste asocieri au fost consistente în timp, de la vârsta de 36 până la 61 de ani. Mai mult, acumularea temporală a acestor comportamente are un impact mai puternic decât prezența lor izolată la un moment dat.

Fumatul și consumul excesiv de alcool par să afecteze în special starea mintală, în timp ce inactivitatea fizică și alcoolul influențează mai ales sănătatea metabolică și percepția stării de sănătate. Această diferențiere oferă direcții importante pentru intervențiile de sănătate publică, sugerând că strategiile de prevenție ar trebui să fie adaptate în funcție de tipul comportamentului de risc și domeniul afectat.

Pe lângă implicațiile evidente asupra sănătății fizice, studiul subliniază și importanța mentală a acestor comportamente. Cumularea lor a fost legată de creșterea simptomelor depresive, deși efectele au fost moderate, ceea ce este în linie cu alte studii care sugerează că intervențiile asupra stilului de viață au efecte limitate, dar semnificative, asupra depresiei.

Implicarea pentru sănătatea publică

Aceste rezultate susțin intervențiile timpurii – încă din tinerețe – pentru a preveni acumularea comportamentelor de risc. Strategiile ar trebui să fie:

• Multicomponente (adresând mai multe comportamente simultan),
• Adaptate vârstei (pentru tineri, mijlocul vieții și vârstnici),
• Contextualizate cultural, având în vedere variațiile internaționale în prevalența comportamentelor de risc.

De asemenea, intervențiile digitale apar ca soluții promițătoare, iar strategiile secvențiale, în care comportamentele sunt abordate pe rând (ex. întâi renunțarea la fumat), pot fi mai eficiente decât cele simultane.

Limitări și direcții viitoare

Printre limitările studiului se numără:

• Examinarea doar a trei comportamente (fără date despre nutriție, somn, igiena orală etc.);
• Utilizarea unor clasificări binare (risc vs. fără risc), care reduc finețea analizei;
• Auto-raportarea comportamentelor și stării de sănătate, cu riscuri de subraportare;
• Generalizabilitate limitată la alte generații și culturi, dat fiind că eșantionul este specific unui context finlandez.

Totuși, studiul rămâne remarcabil prin durata sa (peste 30 de ani), lipsa attriției inițiale și complexitatea măsurătorilor – incluzând atât sănătatea obiectivă cât și dimensiuni psihologice subiective.

Concluzii

Comportamentele de risc – în special când se cumulează în timp – sunt asociate cu o degradare a stării de bine mintale, a sănătății percepute și a sănătății metabolice. Fumatul influențează în special sănătatea mintală, în timp ce consumul de alcool și inactivitatea fizică afectează sănătatea fizică. Intervențiile de prevenție ar trebui să vizeze adulții tineri și să continue în viața adultă pentru a reduce povara bolilor netransmisibile și a promova starea de bine de-a lungul întregii vieți.