Longevitatea în declin: după un secol de progrese continue, speranța de viață dă semne de stagnare

Longevitatea în declin: după un secol de progrese continue, speranța de viață dă semne de stagnare

©

Autor:

Longevitatea în declin: după un secol de progrese continue, speranța de viață dă semne de stagnare

Un studiu publicat la Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) pe 25 august 2025, realizat la Max Planck Institute for Demographic Research, evidenÈ›iază o schimbare semnificativă în tendinÈ›ele de longevitate din țările cu venituri ridicate. Folosind multiple metode avansate de prognoză demografică, autorii arată că generaÈ›iile născute între 1939 È™i 2000 vor experimenta o încetinire semnificativă a câÈ™tigurilor în speranÈ›a de viață, în contrast cu creÈ™terea constantă observată în secolul XX.

Context

De mai bine de un secol, speranÈ›a de viață a crescut constant în țările dezvoltate, în special datorită progreselor în sănătatea publică, nutriÈ›ie, educaÈ›ie È™i tratamente medicale. Începând cu anii 1900, longevitatea cohortelor – măsurată ca durata medie a vieÈ›ii persoanelor născute într-un anumit an – a crescut în mod aproape liniar. Această tendință a alimentat ipoteza unei creÈ™teri nelimitate a duratei vieÈ›ii.

TotuÈ™i, o parte din literatura recentă sugerează că longevitatea umană ar putea atinge un prag biologic È™i social, ducând la o încetinire a progreselor. În ultimele decenii, unele țări dezvoltate au raportat chiar stagnări sau inversări ale speranÈ›ei de viață „de perioadă” (măsurată pe baza mortalității dintr-un anumit an calendaristic), însă nu era clar dacă acest fenomen afectează È™i speranÈ›a de viață „de cohortă”, care reflectă experienÈ›ele reale de supravieÈ›uire ale generaÈ›iilor.

Despre studiul actual

Pentru a evalua dacă încetinirea speranÈ›ei de viață se extinde È™i la nivelul cohortelor, autorii au analizat date demografice din 23 de țări cu venituri ridicate, utilizând informaÈ›iile din Human Mortality Database. Studiul a inclus generaÈ›iile născute între 1939 È™i 2000 È™i a combinat È™ase metode de prognoză a mortalității:

  • Patru metode bazate pe perioade de timp, aplicate pe diagonala Lexis pentru a aproxima mortalitatea cohortelor:

    • Modelul Lee–Carter (LC)

    • Smooth Constrained Mortality Forecasting – CP-Splines (CPS)

    • Compositional Data Analysis (CoDa)

    • United Nations World Population Prospects (WPP 2024)

  • Două metode specifice cohortelor:

    • Linear Lee–Carter (LLC)

    • Cohort Segmented Transformation Age-at-Death Distributions (C-STAD)

Analizele au fost efectuate separat pentru È›ara cu cele mai bune performanÈ›e („best-practice”) È™i pentru media grupului („median forecast”), iar validitatea rezultatelor a fost testată prin metode bootstrap cu 100 de iteraÈ›ii pentru construirea intervalelor de încredere la 95%.

Pentru fiecare cohortă, mortalitatea a fost proiectată până la vârsta de 100 de ani, însă speranÈ›a de viață la naÈ™tere a fost calculată conform standardului demografic cu interval deschis la 85 de ani, pentru a asigura comparabilitatea cu studiile anterioare.

Rezultate

Rezultatele au fost remarcabil de consistente între metode, indicând o încetinire substanÈ›ială a câÈ™tigurilor de speranță de viață.

  • Rata istorică de creÈ™tere a speranÈ›ei de viață (pentru cohortele 1900–1938) a fost de 0,46 ani per cohortă.

  • Pentru generaÈ›iile născute între 1939 È™i 2000, această rată a scăzut cu 37% până la 52%, în funcÈ›ie de metoda folosită.

  • Chiar È™i în scenariul median, încetinirea a fost estimată între 44% È™i 58%.

  • Nicio cohortă analizată nu este prognozată să atingă o speranță de viață medie de 100 de ani, contrar aÈ™teptărilor formulate în anii 2000.

Analizele de decompoziÈ›ie pe vârste au arătat că peste jumătate din această încetinire se datorează reducerii ritmului de îmbunătățire a mortalității la vârste sub 5 ani, iar peste două treimi este explicată de tendinÈ›ele sub vârsta de 20 de ani.

Acest fenomen nu este o proiecÈ›ie pur statistică, ci a fost deja observat în datele empirice existente – ceea ce indică faptul că un revers al tendinÈ›ei este improbabil chiar È™i dacă modelele ar fi uÈ™or pesimiste.

Discuție

Autorii subliniază că mortalitatea infantilă È™i cea la vârste fragede, care au fost motoarele principale ale progreselor în longevitate în secolul XX, au ajuns la un platou în majoritatea țărilor cu venituri ridicate. Odată ce mortalitatea în copilărie atinge niveluri extrem de scăzute, spaÈ›iul pentru îmbunătățiri suplimentare devine limitat.

Astfel, creÈ™terile viitoare ale speranÈ›ei de viață ar putea depinde mai mult de reducerea mortalității la vârste mijlocii È™i înaintate, de exemplu prin:

  • tratamente medicale care întârzie îmbătrânirea biologică;

  • controlul factorilor comportamentali de risc (fumat, obezitate, alimentaÈ›ie nesănătoasă);

  • progrese în terapiile pentru bolile cardiovasculare, cancere È™i demenÈ›e.

Totuși, chiar și cu progrese medicale semnificative, cohorte deja născute probabil nu vor recupera ritmul de creștere observat anterior.

Autorii avertizează că aceste rezultate nu trebuie interpretate ca dovadă a unei limite biologice absolute a duratei vieții umane, ci ca un efect combinat al determinantelor biologice, sociale și economice.
Fenomenul observat reflectă nu doar o încetinire a speranÈ›ei de viață de perioadă, documentată anterior în Statele Unite È™i alte țări dezvoltate, ci È™i o încetinire la nivel de cohortă, ceea ce sugerează o decelerare structurală a progreselor în longevitate umană.

Concluzii

Studiul publicat în PNAS aduce o schimbare importantă de perspectivă în demografia longevității. Pentru prima dată, analiza riguroasă a cohortelor născute între 1939 È™i 2000 arată că ritmul creÈ™terii speranÈ›ei de viață în țările dezvoltate încetineÈ™te semnificativ, în principal din cauza atingerii unui prag minim al mortalității la vârste fragede.

DeÈ™i viitorul ar putea aduce noi inovaÈ›ii medicale capabile să prelungească viaÈ›a umană, pentru generaÈ›iile actuale este puÈ›in probabil ca tendinÈ›a de încetinire să fie inversată. Acest fapt are implicaÈ›ii majore pentru proiecÈ›iile de longevitate, sustenabilitatea sistemelor de pensii È™i politicile de sănătate publică din deceniile următoare.


Data actualizare: 27-10-2025 | creare: 27-10-2025 | Vizite: 129
Bibliografie
José Andrade, Carlo Giovanni Camarda, Héctor Pifarré i Arolas. Cohort mortality forecasts indicate signs of deceleration in life expectancy gains. Proceedings of the National Academy of Sciences, 2025; 122 (35) DOI: 10.1073/pnas.2519179122

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-vector/tiny-girl-sitting-hourglass-with-laptop_16334732.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Pentru longevitate, evitaÈ›i consumul de carne roÈ™ie
  • Un nou factor determinant pentru longevitate a fost identificat
  • 25 minute de mers zilnic ar putea prelungi cu 7 ani viaÈ›a
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum