Medicamentele împotriva acidității gastrice pot favoriza apariția bolilor hepatice

Medicamentele împotriva acidității gastrice pot favoriza apariția bolilor hepatice

©

Autor:

Medicamentele împotriva acidității gastrice pot favoriza apariția bolilor hepatice
Potrivit unui studiu al Universității din California San Diego, inhibitorii de pompă de protoni (IPP), administraÈ›i împotriva acidității gastrice, pot favoriza apariÈ›ia bolilor hepatice cronice. Printre aceÈ™tia se numără Prisolec, Nexium È™i Prevacid. IPP produc modificări la nivelul florei microbiene intestinale iar studiul sugerează că acest lucru determină o proliferare a bacteriilor ce determină inflamarea È›esutului hepatic È™i moarte celulară.

Studiul a fost publicat în Nature Communications.

IPP sunt cea mai eficientă medicaÈ›ie antiacidă care previne producerea acidului gastric, fiind utilizată frecvent în boala de reflux gastro-esofagian. Se estimează că 10% din populaÈ›ie primeÈ™te IPP, ei fiind prescriÈ™i fără reÈ›etă.

Câteva studii au descoperit că IPP pot avea efecte negative asupra organismului, sugerând că ar trebui administraÈ›i numai când este necesar din punct de vedere medical.

Conform unui studiu din iulie 2017, utilizarea pe termen lung de IPP este corelată cu o rată mai crescută de mortalitate. Alt studiu din 2015 sugerează că riscul de infarct miocardic este mai ridicat la pacienții care iau IPP. De asemenea, IPP pot determina un deficit de vitamină B12, creșterea riscului de boală renală cronică și reducerea efectelor chemoterapiei.

Administrarea de IPP poate produce modificări la nivelul florei bacteriene intestinale sau microbiomului, fiind o potenÈ›ială cauză de boală. În acelaÈ™i timp, numeroase boli hepatice cauzate de abuzul de alcool È™i alÈ›i factori, au crescut în prevalență.

Se estimează că aproximativ 75-100 milioane de americani au boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), caracterizată de depunerea în exces de grăsimi la nivelul ficatului. Ea poate să nu producă simptome sau poate progresa până la patologii severe în 25% din cazuri.

Recent, administrarea de IPP a fost corelată cu o incidență mai crescută a infecțiilor la pacienții cu ciroză.

Studiile anterioare au observat că ficatul poate captura bacteriile intestinale care ajung în circulaÈ›ia sangvină, acest lucru stabilind legătura dintre evenimentele din intestin È™i cele de la nivelul ficatului. Un studiu din 2014 aparÈ›inând Mayo Clinic sugerează că pacienÈ›ii ce iau în mod regulat IPP au un microbiom mult mai puÈ›in diversificat, ceea ce creÈ™te riscul de infecÈ›ii cu bacterii periculoase precum Clostridium difficile È™i determină avitaminoză, cu risc de fracturi osoase.

Noul studiu sugerează că IPP determină o creÈ™tere mai semnificativă a Enterococcus în intestin iar o anumită cantitate migrează până la ficat, cauzând un proces inflamator. InflamaÈ›ia È›esutului hepatic stimulează la cobai progresia bolii ficatului gras non-alcoolic, a steatohepatitei non-alcoolice È™i altor boli hepatice generate de abuzul de alcool. In cadrul experimentului, cobailor li s-a administrat fie un IPP, fie un preparat modificat genetic să oprească producÈ›ia de acid, fie etanol, cu scopul de a induce apariÈ›ia bolii hepatice generate de alcool.

Rezultatele obÈ›inute la cobai ar putea fi valabile È™i pentru oameni. Astfel, voluntari sănătoÈ™i care nu au primit IPP până la momentul experimentului, au început să ia omeprazol pentru 14 zile, observându-se că în urma tratamentului, nivelele de Enterococcus din scaun au crescut. Studiul a descoperit că enterococii care migrează determină inflamaÈ›ia ficatului È™i moartea hepatocitelor. La cobai, acest lucru exacerbează bolile hepatice induse de consumul de etanol. La pacienÈ›ii dependenÈ›i de alcool, IPP cresc riscul de boală hepatică alcoolică.

Studiul a inclus 4.830 de pacienÈ›i cu alcoolism cronic, care au fost examinaÈ›i pentru a li se stabili riscul de boală hepatică alcoolică la un interval de 10 ani. S-a stabilit un risc de 20,7% la 1.024 de pacienÈ›i care luau IPP la acel moment, de 16,1% pentru 745 de pacienÈ›i care au luat IPP în trecut È™i de 12,4% pentru 3.061 persoane care nu au primit niciodată IPP.

DeÈ™i consumul de alcool È™i obezitatea pot determina reflux acid ce necesită medicaÈ›ie antiacidă, mulÈ›i pacienÈ›i cu boală hepatică cronică primesc IPP fără un motiv medical puternic. De aceea, clinicienii ar trebui să evite prescrierea de antiacide în cazul în care nu este neapărat necesar. La unii pacienÈ›i cu reflux acid sau pirozis se recomandă schimbări in dietă È™i pierderea în greutate, existând posibilitatea eliminării simptomelor prin alte mecanisme decât prin tratament cu IPP.

Sursa: The San Diego Union-Tribune

Data actualizare: 15-11-2017 | creare: 15-11-2017 | Vizite: 2834
Bibliografie
Stomach acid blockers promote liver disease, study finds, http://www.sandiegouniontribune.com/business/biotech/sd-me-reflux-liver-20171010-story.html
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Medicamentele antiacide asociate cu risc crescut de deces
  • Efectele adverse ale medicaÈ›iei anti-acide la sugari
  • Alimente care pot provoca reflux È™i probleme digestive
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.