Mindfulness și urmărirea pașilor sporesc motivația pentru exerciții fizice

Activitatea fizică insuficientă este o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, asociată cu o prevalență crescută a tulburărilor de sănătate mintală precum depresia și anxietatea. În rândul adulților tineri, în special al studenților, se observă o scădere marcată a nivelului de activitate fizică în paralel cu apariția primelor simptome de tulburări mintale. În ciuda beneficiilor demonstrate ale activității fizice asupra sănătății mintale, intervențiile existente sunt adesea compromise de o implicare slabă a participanților.
Mindfulness-ul, definit ca atenționarea deliberată și non-critica la experiența prezentă, a fost propus ca o posibilă soluție pentru susținerea motivației și implicării în activități sănătoase. Studiul Centrului pentru Motivație și Schimbare de Comportament de la Universitatea din Bath a testat o intervenție digitală de 30 de zile bazată pe mindfulness personalizat pentru promovarea activității fizice și creșterea plăcerii legate de aceasta.

Literatura sugerează că trăsăturile de mindfulness se corelează cu comportamente de sănătate mai bune, iar intervențiile bazate pe mindfulness pot susține autoreglarea emoțională și dezvoltarea autoeficacitat̊̂ii. Totuși, aplicarea directă a acestor intervenții pentru promovarea activității fizice este relativ nouă și puține studii au abordat până acum această combinație.

Despre studiu

Studiul a fost un trial controlat randomizat desfășurat în trei universițăți din Anglia, cu participarea a 109 studenți insuficient de activi (sub 60 de minute de activitate fizică pe săptămână). Participanții au fost alocați fie unui grup care a primit doar un monitor de activitate (PA only), fie unui grup care a primit încărcarea de a urma o intervenție digitală de mindfulness pentru promovarea activității fizice (MPA).

Toți participanții au fost încurajați să atingă 8000 de pași pe zi întimp de 30 de zile. Grupul MPA a urmat în plus o intervenție de mindfulness ghidată prin aplicație mobilă (Medito), cu sesiuni zilnice de 10 minute (7 minute exerciții de mindfulness, 3 minute educație psiho-comportamentală).

Evaluările au inclus:

•  chestionare pre-și post-intervenție privind activitatea fizică, bunăstarea mentală, stres, depresie, anxietate, autoeficacitate, motivație pentru activitate fizică și intenții comportamentale;
•  jurnale zilnice completate prin aplicație privind starea de spirit, nivelul de activitate și implicarea în mindfulness.

Rezultate

Activitate fizică

Ambele grupuri au înregistrat o dublare a activității fizice auto-raportate (1492 MET-min/săptămână în MPA vs. 1187 în PA only), iar timpul sedentar s-a redus mai mult în MPA (−18,6 h/săptămână vs. −9,1 h).

Sănătate mintală

Scorurile de stres și bunăstare s-au îmbunătățit în ambele grupuri, dar nu s-au observat diferențe semnificative între grupuri pentru depresie sau anxietate.

Gânduri legate de activitatea fizică

•  Intențiile comportamentale de a fi activ s-au îmbunătățit semnificativ mai mult în MPA față de PA only (p = 0,036);
•  Plăcerea față de activitate și mindfulness-ul în timpul activității au crescut în ambele grupuri;
•  Autoeficacitatea și motivația nu au prezentat diferențe semnificative.

Jurnale zilnice

•  Pașii zilnici au scăzut ușor în ambele grupuri, sugerând o regresie către medie;
•  Scorurile zilnice de învățeră emoțională (mood, anxietate, stres) au variat, dar au rămas în general în intervale normale;
•  Participanții MPA au raportat creșteri mai mari în încredere față de activitate, dar diferențele nu au fost consistente pentru celelalte variabile.

Aderență

Doar 44 % dintre participanții din MPA au completat cel puțin 15 sesiuni de mindfulness, iar 27 % nu au efectuat nicio sesiune, ceea ce limitează interpretarea efectelor intervenției.

Concluzii

Această cercetare demonstrează că o intervenție digitală combinată, bazată pe mindfulness și tehnologie de monitorizare a activității, este fezabilă în rândul studenților insuficient de activi. Deși nu s-au observat diferențe semnificative în comportamentul de activitate fizică comparativ cu controlul, intențiile comportamentale au fost mai puternic influențate în grupul MPA, sugerând un potențial pentru schimbare susținută pe termen lung.

Totuși, angajamentul scăzut față de intervenția de mindfulness indică nevoia de optimizare a atractivității și relevanței acesteia pentru utilizatori. Rezultatele susțin ideea că mindfulness-ul ar putea acționa asupra mecanismelor psihologice ce preced schimbările comportamentale, dar este necesar un efort suplimentar pentru a crește implicarea și pentru a documenta aceste mecanisme cu mai mare precizie.

Studiul contribuie la dezvoltarea strategiilor de promovare a activității fizice în rândul tinerilor adulți și subliniază importanța unor intervenții integrate, scalabile și accesibile.