Noi perspective asupra rolului dietei și microbiomului în cancerul gastric
Autor: Airinei Camelia

Carcinomul gastric reprezintă a cincea cea mai frecventă formă de cancer È™i a treia cauză principală de mortalitate oncologică la nivel global. Cu peste 1 milion de cazuri diagnosticate anual, boala are o incidență în creÈ™tere, în special în rândul tinerilor din țările dezvoltate, reflectând o modificare a factorilor de risc asociaÈ›i.
Majoritatea cancerelor gastrice sunt adenocarcinoame, clasificabile conform criteriilor OrganizaÈ›iei Mondiale a Sănătății în patru subtipuri histologice. InfecÈ›ia cu Helicobacter pylori este principalul factor de risc, dar contribuÈ›ia altor elemente precum alimentaÈ›ia, inflamaÈ›ia cronică È™i microbiota este esenÈ›ială în înÈ›elegerea carcinogenezei.
Dieta ca factor de risc și modulator al microbiomului
Alimente conservate cu sare
Consumul excesiv de sare favorizează colonizarea H. pylori și accelerează instabilitatea genomică prin inducerea stresului oxidativ și activarea axei COX-2/PGE₂. Datele clinice și preclinice corelează aportul crescut de sare cu riscul de cancer gastric.
Carnea procesată și metodele de gătire
Heterociclicii aminaÈ›i È™i hidrocarburile aromatice policiclice formaÈ›i prin prăjire sau grătar induc mutaÈ›ii ADN È™i disfuncÈ›ie mitocondrială. Efectele lor potenÈ›iale sinergice cu H. pylori rămân sub investigaÈ›ie.
Alcoolul
Etanolul este metabolizat gastric în acetaldehidă, un compus toxic care dăunează barierei mucoase È™i favorizează inflamaÈ›ia cronică. Acumularea de specii reactive de oxigen È™i modificările mitocondriale joacă roluri cheie în tumorigeneză.
Dieta bogată în grăsimi
Conduce la activarea căii STAT3, producție crescută de IL-17A și recrutarea celulelor mieloide imature. Se corelează cu inflamația, metaplazia intestinală și diseminarea peritoneală.
Microbimul gastric și carcinogeneza
Disbioza gastrică este frecventă în cancerul gastric, incluzând expansiunea speciilor patobionte (precum Streptococcus anginosus sau Fusobacterium nucleatum) È™i depleÈ›ia unor bacterii protectoare. Unele tulpini orale se stabilesc gastric È™i induc semnalizare oncogenică prin interacÈ›iuni directe cu epiteliul gastric.
Rolul H. pylori și interacțiunea cu microbimul
H. pylori domină ecosistemul gastric în infecÈ›ii active È™i reduce diversitatea microbiană. DeÈ™i infecÈ›ia poate favoriza disbioza, eradicarea H. pylori duce la reechilibrarea microbiomului È™i oferă protecÈ›ie împotriva progresiei către atrofie È™i carcinom.
MetaboliÈ›i microbieni în carcinogeneză
Metaboliții microbieni interacționează cu celulele gazdei prin multiple mecanisme:
- Acizii biliari secundari: activează calea NF-κB/STAT3 È™i induc mutaÈ›ii ADN
- Acetaldehida: formează aducte mutagene și afectează funcția mitocondrială
- Putrescina și metilglioxalul: influențează epigenetica și stresul oxidativ
- Butiratul: reglează imunitatea antitumorală și suprimă PD-L1/IL-10
Modularea imunității prin microbiotă și metaboliți
Bacteriile benefice precum Faecalibacterium È™i Bifidobacterium sunt corelate cu imunitate antitumorală eficientă. Butiratul, derivat microbian, susÈ›ine activarea limfocitelor T CD8+ È™i a terapiei CAR-T. În contrast, S. anginosus favorizează evaziunea imună prin consum de arginină È™i suprimarea infiltrării celulelor citotoxice.
InteracÈ›iuni dietă–microbiom
Dieta influențează profund compoziția microbiotei gastrice:
- Dietele bogate în grăsimi: reduc Akkermansia muciniphila È™i Bifidobacterium, cresc Lactobacillus È™i leptina
- Consumul ridicat de sare: favorizează H. pylori, reduce metaboliți benefici (SCFA)
- Fructele, legumele și nucile: activează căi antioxidante (HO-1/NRF2), suprimă inflamația
Intervenții dietetice preventive
Consumul de broccoli, nuci È™i alimente antioxidante reduce colonizarea H. pylori, suprimă axele inflamatorii È™i favorizează proteinele de apărare. Dieta echilibrată poate deveni parte a unei strategii profilactice împotriva carcinomului gastric.
Limitări și perspective viitoare
Heterogenitatea studiilor, lipsa de standardizare a metodelor È™i absenÈ›a datelor despre viruÈ™i È™i fungi gastrici limitează înÈ›elegerea actuală. Sunt necesare cercetări longitudinale È™i intervenÈ›ii nutriÈ›ionale personalizate care să È›intească patobionÈ›ii È™i să menÈ›ină homeostazia microbiană. Strategiile de nutriÈ›ie de precizie È™i terapiile modulatoare ale microbiomului se conturează ca direcÈ›ii viitoare în prevenÈ›ia È™i tratamentul cancerului gastric.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Evoluția cancerul la nivel global până în 2050: creșteri alarmante, inegalități persistente
- Rolul uleiului de pește în prevenirea cancerului
- Anti-vacciniști și persoanele care susțin teorii ale conspirației, printre cei care răspândesc mituri cu privire la cancer
- Microroboți biohibrizi pentru inhibarea progresiei metastazelor pulmonare
- Cancer la stomac cu metastaze in ficat
- Cancer la stomac care s-a extins pana la ficat
- Cancer gastric sau ulcer? semnal de alarma?!
- Am o tumora in stomac!
- Cancer la stomac cu metastaza la plamani
- Cancer stomac
- Neoplasm gastric, multiple metastaze la ficat
- Cancer la mai multe organe.. se mai poate face ceva?
- Cancer gastric?
- Cancer gastric... Exista sanse reala de imbunatatire?