Noi perspective asupra rolului dietei și microbiomului în cancerul gastric

Noi perspective asupra rolului dietei și microbiomului în cancerul gastric

©

Autor:

Noi perspective asupra rolului dietei și microbiomului în cancerul gastric

Carcinomul gastric reprezintă a cincea cea mai frecventă formă de cancer È™i a treia cauză principală de mortalitate oncologică la nivel global. Cu peste 1 milion de cazuri diagnosticate anual, boala are o incidență în creÈ™tere, în special în rândul tinerilor din țările dezvoltate, reflectând o modificare a factorilor de risc asociaÈ›i.
Majoritatea cancerelor gastrice sunt adenocarcinoame, clasificabile conform criteriilor OrganizaÈ›iei Mondiale a Sănătății în patru subtipuri histologice. InfecÈ›ia cu Helicobacter pylori este principalul factor de risc, dar contribuÈ›ia altor elemente precum alimentaÈ›ia, inflamaÈ›ia cronică È™i microbiota este esenÈ›ială în înÈ›elegerea carcinogenezei.

Dieta ca factor de risc și modulator al microbiomului

Alimente conservate cu sare

Consumul excesiv de sare favorizează colonizarea H. pylori și accelerează instabilitatea genomică prin inducerea stresului oxidativ și activarea axei COX-2/PGE₂. Datele clinice și preclinice corelează aportul crescut de sare cu riscul de cancer gastric.

Carnea procesată și metodele de gătire

Heterociclicii aminaÈ›i È™i hidrocarburile aromatice policiclice formaÈ›i prin prăjire sau grătar induc mutaÈ›ii ADN È™i disfuncÈ›ie mitocondrială. Efectele lor potenÈ›iale sinergice cu H. pylori rămân sub investigaÈ›ie.

Alcoolul

Etanolul este metabolizat gastric în acetaldehidă, un compus toxic care dăunează barierei mucoase È™i favorizează inflamaÈ›ia cronică. Acumularea de specii reactive de oxigen È™i modificările mitocondriale joacă roluri cheie în tumorigeneză.

Dieta bogată în grăsimi

Conduce la activarea căii STAT3, producție crescută de IL-17A și recrutarea celulelor mieloide imature. Se corelează cu inflamația, metaplazia intestinală și diseminarea peritoneală.

Microbimul gastric și carcinogeneza

Disbioza gastrică este frecventă în cancerul gastric, incluzând expansiunea speciilor patobionte (precum Streptococcus anginosus sau Fusobacterium nucleatum) È™i depleÈ›ia unor bacterii protectoare. Unele tulpini orale se stabilesc gastric È™i induc semnalizare oncogenică prin interacÈ›iuni directe cu epiteliul gastric.

Rolul H. pylori și interacțiunea cu microbimul

H. pylori domină ecosistemul gastric în infecÈ›ii active È™i reduce diversitatea microbiană. DeÈ™i infecÈ›ia poate favoriza disbioza, eradicarea H. pylori duce la reechilibrarea microbiomului È™i oferă protecÈ›ie împotriva progresiei către atrofie È™i carcinom.

MetaboliÈ›i microbieni în carcinogeneză

Metaboliții microbieni interacționează cu celulele gazdei prin multiple mecanisme:

  • Acizii biliari secundari: activează calea NF-κB/STAT3 È™i induc mutaÈ›ii ADN
  • Acetaldehida: formează aducte mutagene È™i afectează funcÈ›ia mitocondrială
  • Putrescina È™i metilglioxalul: influenÈ›ează epigenetica È™i stresul oxidativ
  • Butiratul: reglează imunitatea antitumorală È™i suprimă PD-L1/IL-10

Modularea imunității prin microbiotă și metaboliți

Bacteriile benefice precum Faecalibacterium È™i Bifidobacterium sunt corelate cu imunitate antitumorală eficientă. Butiratul, derivat microbian, susÈ›ine activarea limfocitelor T CD8+ È™i a terapiei CAR-T. În contrast, S. anginosus favorizează evaziunea imună prin consum de arginină È™i suprimarea infiltrării celulelor citotoxice.

InteracÈ›iuni dietă–microbiom

Dieta influențează profund compoziția microbiotei gastrice:

  • Dietele bogate în grăsimi: reduc Akkermansia muciniphila È™i Bifidobacterium, cresc Lactobacillus È™i leptina
  • Consumul ridicat de sare: favorizează H. pylori, reduce metaboliÈ›i benefici (SCFA)
  • Fructele, legumele È™i nucile: activează căi antioxidante (HO-1/NRF2), suprimă inflamaÈ›ia

Intervenții dietetice preventive

Consumul de broccoli, nuci È™i alimente antioxidante reduce colonizarea H. pylori, suprimă axele inflamatorii È™i favorizează proteinele de apărare. Dieta echilibrată poate deveni parte a unei strategii profilactice împotriva carcinomului gastric.

Limitări și perspective viitoare

Heterogenitatea studiilor, lipsa de standardizare a metodelor È™i absenÈ›a datelor despre viruÈ™i È™i fungi gastrici limitează înÈ›elegerea actuală. Sunt necesare cercetări longitudinale È™i intervenÈ›ii nutriÈ›ionale personalizate care să È›intească patobionÈ›ii È™i să menÈ›ină homeostazia microbiană. Strategiile de nutriÈ›ie de precizie È™i terapiile modulatoare ale microbiomului se conturează ca direcÈ›ii viitoare în prevenÈ›ia È™i tratamentul cancerului gastric.


Data actualizare: 26-06-2025 | creare: 26-06-2025 | Vizite: 163
Bibliografie
Jiang, L., et al. (2025). Diet, Gastric Microbiota, and Metabolites in Gastric Tumorigenesis. Research. https://doi.org/10.34133/research.0693
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cum se manifestă cancerul gastric? - simptome frecvente
  • Cancerul de stomac la tineri presupune un risc mai mare de deces
  • O moleculă bacteriană poate fi cheia pentru combaterea cancerului de stomac
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum