O nouă metodă de măsurare a vitezei de îmbătrânire oferă predicții precise pentru boală, dizabilitate și mortalitate

Cercetători de la Columbia University Mailman School of Public Health au dezvoltat o metodă inovatoare pentru evaluarea vitezei de îmbătrânire (Pace of Aging) în studii populaționale. Publicată în mai 2025 în revista Nature Aging, metoda permite evaluarea rapidă a riscului individual și colectiv de apariție a bolilor cronice, a deteriorării cognitive, a dizabilităților și a mortalității. Instrumentul aduce un progres major în domeniul sănătății publice și al politicilor sociale, oferind un indicator cantitativ al modului în care indivizii și populațiile experimentează declinul biologic asociat înaintării în vârstă.

Context

Până în prezent, metodele standard utilizate în cercetările despre îmbătrânire nu reușeau să facă distincția între efectele moștenite din perioada de viață timpurie (precum nutriția prenatală sau îngrijirea din copilărie) și declinul fiziologic progresiv produs de îmbătrânirea biologică. Noua metodă dezvoltă această distincție și permite analizarea separată a influențelor sociale și biologice asupra procesului de îmbătrânire.

„Metoda Pace of Aging este un instrument important pentru înțelegerea îmbătrânirii la nivel populațional,” afirmă dr. Arun Balachandran, cercetător postdoctoral la Columbia Aging Center și autor principal al studiului. „Aceasta deschide noi posibilități pentru studierea modului în care politicile sociale și comportamentele individuale modelează traiectoriile de sănătate pe parcursul vieții.”

Despre studiu

Cercetătorii au utilizat date din două studii populaționale extinse:

• Health and Retirement Study (HRS) – SUA

• English Longitudinal Study of Aging (ELSA) – Regatul Unit

Aceste studii urmăresc de zeci de ani adulți de peste 50 de ani, alături de partenerii lor, și colectează informații detaliate despre starea de sănătate, funcția cognitivă, statutul socio-economic și structura familială.

Noua metodă se bazează pe:

• Date provenite din probe de sânge uscat (dried blood spots)

• Examinări fizice și teste de performanță efectuate la domiciliu

• Evaluări repetate la intervale de opt ani

Evaluarea s-a realizat pe un eșantion de 19.045 participanți între 2006 și 2016, cu urmărire până în 2022 pentru apariția bolilor, dizabilităților și deceselor.

Indicatorii utilizați pentru calculul vitezei de îmbătrânire au inclus:

• Proteina C reactivă (CRP)

• Cistatina-C

• Hemoglobina glicozilată (HbA1C)

• Tensiunea arterială diastolică

• Circumferința taliei

• Capacitatea pulmonară (peak flow)

• Echilibrul postural

• Forța de prindere

• Viteza mersului

Rezultate

Studiul arată că:

• Viteza de îmbătrânire variază semnificativ între indivizi, chiar și în cadrul aceleiași grupe de vârstă.

• O îmbătrânire accelerată este asociată cu un risc semnificativ mai mare de îmbolnăvire, dizabilitate și deces.

• Persoanele cu nivel de educație mai scăzut au avut, în medie, o viteză de îmbătrânire mai mare.

• Metoda poate detecta diferențe între subgrupuri populaționale, permițând analize socio-economice, etnice sau geografice detaliate.

„Descoperirile noastre demonstrează că putem măsura variațiile semnificative ale îmbătrânirii folosind un set relativ limitat de măsurători clinice,” subliniază prof. Daniel Belsky, co-autor și epidemiolog la Columbia Mailman School. „Aceste variații sunt predictive pentru starea de sănătate viitoare.”

Aplicații și implicații

Instrumentul, inițial conceput pe baza datelor din studiul longitudinal Dunedin Study (Noua Zeelandă), a fost extins pentru a fi utilizat în cercetări de sănătate publică la scară largă. Noile rezultate ar putea:

• Informa politicile de sănătate prin monitorizarea eficienței intervențiilor publice asupra procesului de îmbătrânire

• Permite intervenții timpurii în cazul persoanelor cu îmbătrânire accelerată

• Îmbunătăți planificarea resurselor medicale și sociale, pe baza traiectoriilor de sănătate estimate

Pe lângă medicină și gerontologie, metoda are implicații importante în sociologie și economie, permițând analiza modului în care tranziții precum pensionarea, îngrijirea familiei sau doliu influențează îmbătrânirea.

Concluzii

Noua metodă de măsurare a vitezei de îmbătrânire reprezintă un instrument revoluționar care poate transforma modul în care înțelegem sănătatea populațiilor vârstnice. Aceasta permite decelarea diferențelor biologice reale între indivizi aparent de aceeași vârstă cronologică, contribuind la dezvoltarea unor politici de sănătate mai echitabile, personalizate și proactive.