Omega-3 în dietele pe bază de plante - suplimentarea cu ulei de in este eficientă

Un studiu realizat la Friedrich Schiller University Jena și în cadrul rețelei nutriCARD Halle–Jena–Leipzig, publicat în Frontiers in Nutrition la data de 15 decembrie 2025, a analizat efectul suplimentării cu acid α-linolenic din ulei de in asupra profilului acizilor grași omega-3 cu lanț lung la persoane cu diete occidentale, flexitariene, vegetariene și vegane. Cercetarea arată că suplimentarea pe termen lung cu acid α-linolenic îmbunătățește semnificativ statusul acizilor grași omega-3, indiferent de tipul de dietă, iar nivelul inițial al acidului eicosapentaenoic este factorul determinant al răspunsului metabolic.

Context

Acizii grași polinesaturați omega-3 cu lanț lung – acid eicosapentaenoic, acid docosapentaenoic și acid docosahexaenoic – au un rol esențial în structura membranelor celulare, funcția neuronală, reglarea inflamației și sănătatea cardiovasculară. Sursele alimentare principale sunt peștele și fructele de mare, alimente excluse din dietele vegetariene și vegane.

În aceste contexte alimentare, acidul α-linolenic, un acid gras esențial de origine vegetală, devine precursorul metabolic pentru sinteza endogenă a acizilor grași omega-3 cu lanț lung. Totuși, eficiența conversiei este limitată și poate fi influențată de factori precum sexul, vârsta, statusul nutrițional, aportul de acid linoleic și activitatea enzimelor de desaturare și elongare.

Pe fondul creșterii prevalenței dietelor pe bază de plante și al îngrijorărilor legate de aportul insuficient de omega-3 cu lanț lung, studiul NuEva a fost conceput pentru a evalua dacă suplimentarea moderată și pe termen lung cu ulei de in poate îmbunătăți în mod relevant statusul acestor acizi grași, în condiții dietetice atent controlate.

Despre studiul actual

Designul studiului

Studiul NuEva a fost conceput ca o intervenție prospectivă, nerandomizată, monocentrică, cu grupuri paralele în funcție de tipul de dietă. Au fost incluși 168 de participanți sănătoși, cu vârste între 18 și 70 de ani, care urmau de cel puțin un an una dintre următoarele diete:

• dietă occidentală (omnivori),

• dietă flexitariană,

• dietă vegetariană,

• dietă vegană.

Intervenția a avut o durată totală de 12 luni, urmată de o perioadă de 12 luni de follow-up fără consiliere nutrițională.

Intervenția nutrițională

Toți participanții au primit:

• planuri alimentare personalizate, optimizate energetic și nutrițional, adaptate tipului de dietă;

• consiliere nutrițională periodică;

• ulei de in furnizat de studiu, începând din luna a treia.

Suplimentarea a asigurat un aport de aproximativ 3 grame de acid α-linolenic pe zi, timp de 9 luni consecutive. Raportul dietetic dintre acid linoleic și acid α-linolenic a fost menținut sub 5:1, cu valori medii între 2,2 și 2,7:1.

Evaluarea parametrilor biologici

Probe de sânge au fost recoltate la fiecare 3 luni, în condiții de post alimentar. Analiza acizilor grași s-a realizat:

• în plasmă, reflectând aportul recent;

• în eritrocite, considerate marker stabil al statusului pe termen mediu.

Profilul acizilor grași a fost exprimat ca procent din totalul acizilor grași metilați. Au fost calculate:

• conținutul total de acizi grași omega-3 și omega-6;

• indexul omega-3 (acid eicosapentaenoic + acid docosahexaenoic în eritrocite);

• rapoarte metabolice relevante;

• indici fenotipici ai activității enzimelor de desaturare.

Analiza factorilor influențatori

Conversia acidului α-linolenic a fost analizată în funcție de:

• sex,

• vârstă,

• indice de masă corporală,

• status inițial al acidului linoleic,

• status inițial al acidului arahidonic,

• status inițial al acidului eicosapentaenoic.

De asemenea, a fost evaluată relația cu statusul micronutrienților esențiali.

Rezultate

Modificări ale acizilor grași omega-6

• Doar participanții cu dietă occidentală au prezentat o creștere semnificativă a acizilor grași omega-6 eritrocitari (+5,5%), determinată în principal de creșterea acidului arahidonic.

• Veganii au avut constant cele mai mari proporții de acid linoleic, dar cele mai mici niveluri de acid arahidonic, atât la începutul, cât și la finalul intervenției.

• Nivelurile de acid linoleic au rămas stabile pe durata intervenției în toate grupurile.

Creșterea acizilor grași omega-3

Suplimentarea cu ulei de in a determinat creșteri semnificative ale tuturor acizilor grași omega-3, indiferent de tipul de dietă:

• acid α-linolenic: +22,5% până la +38,4%;

• acid eicosapentaenoic: +27,3% până la +40,7%;

• acid docosapentaenoic: +27,2% până la +40,7%;

• acid docosahexaenoic: +12,8% până la +26,0%.

Creșterile au fost mai consistente și mai stabile în eritrocite comparativ cu plasmă, confirmând utilitatea acestui compartiment ca marker al statusului pe termen mediu.

Indexul omega-3 a crescut semnificativ în toate grupurile, fără diferențe relevante între tipurile de dietă în ceea ce privește amplitudinea creșterii.

Influența factorilor individuali

• Sexul, vârsta, indicele de masă corporală, statusul acidului linoleic și al acidului arahidonic nu au influențat semnificativ conversia acidului α-linolenic.

• Statusul inițial al acidului eicosapentaenoic a fost determinant:

  • participanții cu valori inițiale scăzute au prezentat:

    • +62,9% creștere a acidului eicosapentaenoic;

    • +41,9% creștere a acidului docosapentaenoic;

    • +27,0% creștere a acidului docosahexaenoic.

  • comparativ cu creșteri mult mai reduse la cei cu status inițial mai bun.

Veganii au constituit grupul cu cea mai mare proporție de participanți cu status inițial scăzut al acidului eicosapentaenoic (71,4%), explicând potențialul lor ridicat de răspuns metabolic.

Micronutrienți

Corelațiile dintre statusul micronutrienților și conversia acizilor grași omega-3 au fost slabe și inconsistene, fără un rol determinant clar în eficiența conversiei.

Concluzii

Studiul NuEva demonstrează că suplimentarea moderată și pe termen lung cu acid α-linolenic din ulei de in, integrată într-un context dietetic controlat, crește semnificativ nivelurile de acid eicosapentaenoic, acid docosapentaenoic și acid docosahexaenoic, indiferent de tipul de dietă urmat.

Factorul cheie care determină magnitudinea răspunsului metabolic este statusul inițial al acidului eicosapentaenoic, nu tipul de dietă, sexul sau alți parametri antropometrici.

Deși vegetarienii și veganii rămân cu valori absolute mai mici comparativ cu omnivorii, suplimentarea cu acid α-linolenic le permite să atingă sau chiar să depășească nivelurile inițiale ale acestora.

În practică, pentru persoanele care evită peștele, consumul regulat de surse vegetale de acid α-linolenic (ulei de in, semințe de in, chia, cânepă, nuci), ideal în combinație cu uleiuri din microalge bogate în acid eicosapentaenoic și acid docosahexaenoic, reprezintă o strategie eficientă pentru optimizarea aportului de omega-3 cu lanț lung.