Rezultatele pe termen lung ale dietei mediteraneene cu sau fără restricție calorică asupra cogniției și sănătății cardiometabolice: studiul BRIDGE

Boala Alzheimer afectează milioane de adulți vârstnici, fiind caracterizată prin declin cognitiv progresiv și pierderea independenței funcționale. În lipsa unor tratamente farmacologice eficiente pentru prevenție, strategiile nutriționale devin tot mai importante. Dieta mediteraneană și pierderea intenționată în greutate s-au dovedit promițătoare în reducerea riscului de deteriorare cognitivă. Totuși, studiile anterioare s-au concentrat în principal pe populații caucaziene, iar efectele acestor intervenții în rândul adulților afro-americani rămân slab investigate. Studiul BRIDGE a evaluat impactul dietei mediteraneene, cu sau fără restricție calorică, asupra funcției cognitive și sănătății cardiometabolice într-un grup predominant afro-american de adulți cu obezitate.

Metodologie

Studiul BRIDGE a fost un trial randomizat controlat pe trei brațe, desfășurat pe o durată totală de 14 luni (8 luni intervenție activă și 6 luni perioadă de menținere). Au fost incluși 185 de participanți cu vârste între 55 și 85 de ani, indice de masă corporală între 30 și 50 kg/m² și aderență scăzută la dieta mediteraneană. Participanții au fost împărțiți în:

• MedWL: Dietă mediteraneană cu restricție calorică și activitate fizică pentru pierderea în greutate (n=75)
• MedA: Dietă mediteraneană izocalorică fără obiectiv de slăbire (n=73)
• Control: Nicio intervenție dietetică sau de exercițiu (n=37)

Evaluările au inclus testări cognitive extinse în trei domenii (atenție/procesare informație, funcții executive, învățare și memorie), măsurători antropometrice, compoziție corporală, biomarkeri cardiometabolici și chestionare de activitate fizică și dietă.

Rezultate principale

Cogniție

Analizele au arătat îmbunătățiri semnificative în scorurile cognitive în cadrul fiecărui grup de la momentul inițial la 14 luni. Totuși, nu au existat diferențe semnificative între grupuri privind evoluția performanței cognitive. Aceasta sugerează că dieta mediteraneană, cu sau fără restricție calorică, nu a produs un beneficiu cognitiv superior intervenției de control în perioada studiată.

Aderența la dietă și modificarea greutății

Participanții din grupurile MedWL și MedA au raportat creșteri semnificative ale scorului de aderență la dieta mediteraneană în primele 8 luni. Cu toate acestea, între lunile 8 și 14, aderența a scăzut semnificativ, deși a rămas mai mare decât în grupul control. În ceea ce privește greutatea corporală:

• MedWL: pierdere medie de 3,8 kg pe durata celor 14 luni, cu un ușor reînceput al creșterii ponderale după luna 8.
• MedA și Control: variații minime ale greutății.

Reducerea masei de grăsime viscerală a fost semnificativ mai mare în MedWL comparativ cu controlul.

Markerii cardiometabolici

Modificările insulinei, HOMA-IR și alți parametri cardiometabolici au fost modeste și nu au diferit semnificativ între grupuri. Această lipsă de îmbunătățire metabolică substanțială ar putea explica parțial absența efectului cognitiv.

Interpretări

Rezultatele nu au arătat beneficii cognitive semnificative ale dietei mediteraneene, cu sau fără restricție calorică, în comparație cu grupul control după 14 luni. Totuși, intervențiile au condus la scădere ponderală și creșterea aderenței la dietă în grupurile MedWL și MedA.

Posibile explicații pentru lipsa efectului asupra cogniției includ:

• Modificări reduse ale rezistenței la insulină, biomarker important asociat cu performanța cognitivă.
• Declinul aderenței la dietă în perioada de menținere.
• Durata relativ scurtă a studiului, în condițiile în care alte cercetări au observat beneficii cognitive abia după 3–4 ani de intervenție continuă.

Aceste constatări sunt în acord cu studii recente care sugerează că menținerea pierderii în greutate și a unui regim alimentar sănătos pe termen lung este esențială pentru obținerea unor efecte asupra cogniției.

Puncte forte și limitări

Un avantaj major al studiului este includerea unui grup predominant afro-american, subreprezentat în cercetările anterioare. De asemenea, protocolul a fost riguros, cu măsurători detaliate ale cogniției și ale parametrilor cardiometabolici. Limitările includ:

• Utilizarea chestionarului de frecvență alimentară, susceptibil la bias de raportare.
• Lipsa markerilor obiectivi de aderență la dietă (ex. polifenoli serici).
• Diferențe modeste între grupuri privind pierderea în greutate și îmbunătățirea dietei, care ar putea fi insuficiente pentru a produce efecte cognitive detectabile.

Concluzii

După 14 luni, dieta mediteraneană cu sau fără restricție calorică nu a demonstrat beneficii cognitive semnificative comparativ cu controlul, în ciuda efectelor pozitive asupra greutății corporale și a aderenței la dietă. Rezultatele subliniază necesitatea unor studii de durată mai lungă și cu mostre mai mari pentru a evalua impactul real al acestor intervenții asupra sănătății cognitive în populații diverse.