Statine + Colchicină - importanța tratării inflamației alături de scaderea LDL-colesterolului în abordarea aterosclerozei

Aterotromboza este o boală progresivă cauzată de depozite minerale, lipidice și fibroase în peretele arterial. Această acumulare duce la îngustarea lumenului arterial, iar hiperlipidemia și inflamația cresc riscul de evenimente aterotrombotice viitoare, chiar și la persoane fără antecedente de boală cardiovasculară.

În prezent este recunoscut faptul că nivelurile reduse de colesterol sunt mai bune pentru sănătatea cardiovasculară. Atitudinea recentă în domeniul cardiovascular este ca aproape toți pacienții cu hipercolesterolemie, fie că au risc ridicat sau nu de ateroscleroză, sa fie tratați cu statine.

De asemenea au fost dezvoltate mai multe terapii adjuvante de scădere suplimentară a lipidelor pentru a reduce și mai mult riscul de evenimente cardiovasculare la pacienții tratați cu statine. În plus, agenții antiinflamatorii țintiți, precum colchicina, au arătat un efect pozitiv asupra rezultatelor cardiovasculare atunci când sunt adăugați la terapia cu statine.

Ca urmare este important ca medicii să știe când pot prescrie un al doilea agent de scădere a colesterolului sau un agent antiinflamator pentru pacienții deja în terapie cu statine. În plus, este esențial să se compare riscul inflamator și al colesterolului rezidual în acest grup de pacienți înainte de a formula strategia terapeutică optimă.

Despre studiu

Un studiu publicat în The Lancet în martie 2023 a evaluat importanța LDL-colesterolului și a proteinei C reactive înalt sensibilă (hsCRP)  ca predictori de risc pentru decesul cardiovascular, evenimente cardiovasculare și decesul de orice cauză la pacienții supuși terapiei cu statine.

S-a efectuat o analiză colaborativă a pacienților cu boală aterosclerotică sau cu risc ridicat de a dezvolta această boală și a celor supuși terapiei cu statine. Toți pacienții au participat la unul dintre cele trei studii multinaționale, respectiv PROMINENT, REDUCE-IT sau STRENGTH. Criteriile standard de eligibilitate pentru toate cele trei studii au fost ca participanții să aibă concentrații moderat crescute de trigliceride, adică între 200 mg/dL și 500 mg/dL, și să necesite prevenția primară sau secundară a evenimentelor cardiovasculare.

Rezultatele studiului

În total, au fost incluși în acest studiu 31.245 de pacienți din cele trei cohorte contemporane. Remarcabil este faptul că toți participanții selectați din cohorta PROMINENT, 58% din cohorta REDUCE-IT și 70% din cohorta STRENGTH aveau diabet de tip 2.

Statinele au fost utilizate de majoritatea participanților din toate tipurile de cohorte. Concentrațiile mediane ale hsCRP au variat între 2,1 mg/L și 2,3 mg/L, iar concentrațiile mediane ale LDL-colesterolului au variat între 75 mg/dL și 78 mg/dL.

Pentru toate cele trei studii, hsCRP și LDL-colesterolul au prezis semnificativ evenimente cardiovasculare majore adverse, decesul cardiovascular și decesul de orice cauză.

S-a constatat că, în comparație cu riscul colesterolului rezidual, riscul inflamator rezidual este mai puternic asociat cu evenimente cardiovasculare viitoare la pacienții sub terapie cu statine. Această constatare va ajuta semnificativ clinicienii să prescrie un al doilea agent de scădere a lipidelor sau un agent antiinflamator pentru pacienții care primesc terapie cu statine.

În prezent, se desfășoară mai multe studii despre ateroscleroză pentru a identifica și evalua mai multe compuși (de exemplu, antagoniști direcți NLRP3 și inhibitori de interleukină-6) pentru a preveni riscul aterosclerozei. În plus, analogii receptorilor glucagon-like peptide-1 și inhibitorii cotransportorului sodiu-glucoză-2 au arătat o reducere semnificativă a concentrațiilor de hsCRP.

Acidul bempedoic a fost eficient în tratamentul aterosclerozei datorită capacității sale de a reduce atât colesterolul, cât și CRP-ul de înaltă sensibilitate. Prin urmare, acești compuși ar putea fi utilizați ca protecție cardiovasculară în cazul insuficienței cardiace și diabetului.

Concluzii

Studiul actual au evidențiat faptul că, pentru pacienții care primesc terapie cu statine, riscul inflamatoriu rezidual evaluat prin CRP de înaltă sensibilitate a fost un predictor mai puternic al viitoarelor riscuri de evenimente cardiovasculare și deces în comparație cu riscul de colesterol rezidual evaluat prin LDL-C.

Având în vedere abordările terapeutice actuale, autorii au sugerat că abordarea exclusivă a LDL-colesterolului ar eșua în reducerea completă a riscului aterosclerotic. În viitor, trebuie explorate căile inflamatorii pentru a reduce eficient ratele de evenimente cardiovasculare fatale și non-fatale.