Studii caz-control — Pediatrie

Studiul identifică anomalii ale substanței albe (DTI) la copiii neglijați, corelate cu dificultăți de comportament, demonstrând un impact neurobiologic specific asupra funcțiilor executive și motorii.

Studiul identifică biomarkeri proteici în sângele ombilical (SAA, CRP, LBP) pentru diagnosticul precoce al sepsisului neonatal, facilitând reducerea utilizării inutile a antibioticelor.

Studiul analizează impactul antibioticelor (prin scorul ASI) asupra microbiomului intestinal la prematuri, demonstrând că disbioza persistentă crește riscul de bacteriemie și reinfecții.

Studiul demonstrează că IMC-ul OMS clasifică eronat greutatea la peste o treime din adulți, comparativ cu DXA, sugerând necesitatea integrării măsurilor de compoziție corporală în practica clinică.

Forța de prindere este un biomarker accesibil al integrității rețelelor cerebrale în psihoza timpurie, corelându-se cu conectivitatea senzoriomotorie, cingulatul anterior și funcția cognitivă.

Hipertensiunea gestațională crește cu 22% riscul de convulsii la copii, prin mecanisme de neuroinflamație microglială hipocampală dependente de angiotensina II, confirmate în modele animale.

Studiul demonstrează că vaccinarea cu RV și PCV13 reduce indirect colonizarea intestinală cu bacterii rezistente la copii, limitând expunerea în mediile clinice și episoadele de boală.

Studiul demonstrează că maltratarea timpurie accelerează vârsta epigenetică și reduce contactul vizual, ambele fiind mediatori independenți ai dificultăților comportamentale la copii.

Studiul analizează impactul somnului, activității fizice și dietei asupra bunăstării tinerilor adulți, evidențiind somnul și consumul de fructe/legume ca predictori principali ai stării de bine.

Studiul identifică autoanticorpii anti-vinculină ca biomarker în sindromul nefrotic idiopatic activ, demonstrând rolul lor patogen în lezarea podocitară și potențialul diagnostic (AUC 0,882).

Studiul MEDALLION indică faptul că dieta mediteraneană în timpul sarcinii și alăptării reduce riscul de alergii alimentare la sugari, în timp ce consumul excesiv de carne poate crește acest risc.

Studiul HELMi indică faptul că o maturare prematură a microbiomului intestinal și variații în abundența unor taxoni bacterieni sunt asociate cu riscul de infecții respiratorii la sugari.