Studii caz-control — Cardiologie

Studiul identifică o axă orală-alimentară în hipertensiune: microbiomul oral și dieta DASH influențează independent și combinat riscul cardiovascular la 5.371 de adulți.

Studiu clinic randomizat care demonstrează că ținta tensională personalizată în funcție de gradul de reperfuzie după trombectomie îmbunătățește recuperarea funcțională și reduce riscul de sângerare.

Studiu EWAS pe 3.688 pacienți identifică mii de situri de metilare ADN asociate aterosclerozei, demonstrând că semnalul epigenetic reflectă în principal expunerea cumulativă la fumat.

Studiul demonstrează că deficiența de fier este un factor de risc cardiovascular independent, iar cumulul de deficiențe de micronutrienți crește exponențial riscul de evenimente cardiovasculare.

Studiu pilot transversal (n=60) demonstrează că pacienții cu boală Graves nou diagnosticată prezintă FABP4 semnificativ crescut (p=0,009) și corelații puternice între markerii aterogenici (AIP, CRI) și ADMA, indicând risc cardiovascular crescut la debutul bolii.

O revizuire EHJ analizează epidemiologia globală a emboliei pulmonare, subliniind legătura cu factorii de risc cardiovascular clasici (obezitate, fumat, inflamație cronică) și necesitatea unor strategii integrate de prevenție primară și secundară.

Un studiu coreean pe 3,7 milioane de femei postmenopauze demonstrează că expunerea îndelungată la estrogeni — naturali sau prin terapie hormonală — reduce semnificativ riscul de insuficiență cardiacă și mortalitatea asociată.

Studiu multicentric (endarterectomie umană, modele murine Ldlr-/-, culturi in vitro): receptorul NOD1 este exprimat în SMC vasculare NOD1+ din plăcile aterosclerotice, mai ridicat la pacienți simptomatici. Activarea NOD1 → inflamație transmurală, aterogeneză accelerată, migrare SMC și producere CCL5

Studiul SIE analizează dislipidemiile secundare endocrine, subliniind necesitatea evaluării lipidice sistematice și a abordării multidisciplinare pentru reducerea riscului cardiovascular.

Studiu preclinic 2026: Suv39h1 (metiltransferază H3K9me3) up-regulată în fibroblastele cardiace, reprimă TACC2 și conduce FMyT. Ablație condiționată (Col1a2-CreERT, PostnMCM) reduce fibroza și ameliorează funcția cardiacă (TAC). Inhibitorul F5446 validează Suv39h1 ca țintă druggable.

Studiu preclinic 2026: AAV9-modhTERT (JV101) — telomeraza catalitic inactivă — realizează recapping telomic cardiac, suprimă axa p53–mitocondrie și restaurează funcția cardiacă în modele murine de IC (Ang II, I/R) și hiPSC-CMs. Calea telomeri–p53–ADN mitocondrial validată prin p53cKO.

Studiu caz-control 1.170 participanți: PZP (proteina de zonă sarcinii) prezintă dimorfism sexual extrem (femei: 3,46 vs bărbați: 0,26 μg/mL). La bărbați: PZP crescut în SCA vs controale, OR ajustat 5,90 (IC 1,59-24,98). La femei: nicio asociere. Necesită stratificare pe sex în studiile de biomarkeri

Studiu pe 33 de probe de țesut cardiac uman: microplasticele au fost detectate în toate probele, cu concentrații semnificativ mai mari la pacienții cu fibroză miocardică severă (171,74 vs 119,33 µg/g; p=0,0002). Nanoplasticele de polistiren activează căi profibrotice confirmate în modele animale.

Studiu Cardiovascular Research 2026: prima analiză multi-cameră a splicingului alternativ în insuficiența cardiacă umană (CMD vs. CMI). CAMK2D și PDLIM3 sunt dereglate în ambele etiologii în VS, VD și sept; QKI identificat ca regulator potențial. CMD prezintă alterări mai extinse multi-cameră față d

Studiu case-crossover chinez (n=918.730): PM2.5 și PM10 cresc riscul de infarct miocardic în primele 72h de la expunere, cu efecte distincte în MI-CAD (cu obstrucție coronariană) vs MINOCA (fără obstrucție) — cel mai mare studiu privind poluarea și tipurile de infarct.