Studii caz-control — Chirurgie generală

Studiul compară chirurgia sclerală și fotostimularea roșie în miopia înaltă la copii. Ambele metode sunt eficiente, fotostimularea fiind superioară în miopia extrem de înaltă la 2 ani.

Raportul hiperglicemiei de stres (glicemie/HbA1c) este un marker predictiv pentru retinopatia diabetică și riscul de complicații post-vitrectomie, validat în cohorte populaționale și clinice.

Studiu retrospectiv pe 429 pacienți operați pentru disecție aortică acută, identificând o incidență a infecțiilor nosocomiale de 29%, cu factori de risc precum hipoalbuminemia și durata CPB prelung...

Un studiu pe 16.368 pacienți demonstrează că algoritmul Random Forest prezice cu 89,8% acuratețe riscul de complicații cardiovasculare și neurologice postoperatorii în chirurgia pulmonară.

Studiul analizează mecanismele fiziopatologice, biomarkerii și strategiile de prevenție ale fibrilației atriale post-operatorii (POAF) în chirurgia cardiacă, evidențiind rolul CEC și al inflamației.

Studiu pe 991 pacienți cu embolie pulmonară de risc înalt: recanalizarea (ST, PCDT, SYS) este superioară VA-ECMO singur. Trombectomia chirurgicală are cea mai mică mortalitate estimată (34%).

Analiză națională (n=200.130) arată că IM apare la 1% din pacienții arși, crescând mortalitatea de 6 ori. Revascularizarea reduce semnificativ riscul vital în aceste cazuri complexe.

Studiu multicentric (n=2.810) demonstrează că sarcopenia preoperatorie (SMI redus) crește mortalitatea pe termen lung (HR 1,18) după bypass coronarian, fiind un indicator util în prehabilitation.

Studiu multicentric (n=17.838) introduce clasificarea AVS în stenoza aortică, identificând 51,7% pacienți cu prezentare acută și mortalitate crescută (17,5%), impunând intervenția urgentă.

Registrul MITO (n=566) arată că strategia cu dublu stent în bifurcația LMCA este benefică la modificări mici ale unghiului diasto-sistolic, dar nocivă la modificări mari ale acestuia.

Studiu retrospectiv pe 10 ani (62 pacienți) privind rAAA: managementul tensiunii arteriale intraoperatorii este factorul critic de supraviețuire, cu o rată globală de succes de 55%.

Raportul INTERMACS 2024 (n=29.634) indică o supraviețuire de 85,7% la 1 an pentru LVAD cu levitație magnetică, cu rezultate superioare (91,6%) la pacienții sub 50 de ani.

Studiu de cohortă (n=8.181) arată că ameliorarea LVEF la 6-8 luni post-PCI este asociată cu o mortalitate redusă pe termen lung, în special la pacienții cu LVEF inițială <40%.

Studiul SNAP-2: EPICCS (n=19.491) arată că disponibilitatea paturilor UTI influențează rata de admisie, dar nu morbiditatea postoperatorie, subliniind importanța selecției pacienților.

Studiu de cohortă (n=251.837) demonstrează că fibrilația atrială post-operatorie crește riscul de AVC la 1 an, iar anticoagularea orală elimină complet acest risc suplimentar.