Tehnici și opinii privind managementul infecției cu Helicobacter pylori în regiunea Asia-Pacific

Helicobacter pylori este o bacterie asociată cu diferite afecțiuni gastrointestinale, inclusiv ulcerul și cancerul gastric. În regiunea Asia-Pacific, prevalența ridicată a infecției cu H. pylori și incidența semnificativă a cancerului gastric reprezintă o preocupare de sănătate publică. Totuși, există o variabilitate mare a prevalenței și a riscului de cancer gastric între țările din zonă, datorită factorilor de mediu, geneticii populației și patogenicității bacteriene.
Un grup de cercetători din cadrul Asian Pacific Association of Gastroenterology – Emerging Leaders Committee (APAGE-ELC) a realizat un sondaj internațional cu scopul de a:

• Investiga convergența opiniilor clinicienilor privind diagnosticul și tratamentul infecției cu H. pylori.
• Evalua regimurile terapeutice preferate în diferite țări din Asia-Pacific, precum și provocările legate de rezistența la antibiotice.
• Identifica abordările privind prevenția primară și secundară a cancerului gastric prin eradicarea H. pylori și monitorizarea endoscopică.

Metodologie

• Participanți: 98 clinicieni (gastroenterologi, medici interniști, chirurgi etc.) din 10 țări, inclusiv Japonia, Hong Kong, Thailanda, Vietnam, Malaysia și Singapore.
• Instrument: chestionar online cu 41 de întrebări legate de diagnostic, regimuri de eradicare și monitorizarea post-terapie.
• Analiza: răspunsurile au fost exprimate ca procente, iar diferențele au fost testate statistic folosind testul chi-pătrat sau testul exact Fisher, după caz.

Rezultatele principale

Diagnosticul H. pylori

• Testul respirator cu uree (UBT) este metoda predilectă pentru diagnostic, utilizată de 72,4% dintre respondenți.
• Pentru confirmarea eradicării, se folosește tot UBT în 91,8% din cazuri.
• Testele antigenului fecal (HpSA) au aceeași acuratețe, dar sunt mai puțin practicate.
• Aproximativ 35,7% dintre respondenți au întâlnit infecții cu non–H. pylori Helicobacter (NHPH), diagnosticate predominant prin examen histopatologic.

Regimuri de eradicare și efecte adverse

• Prima linie de tratament: o combinație de inhibitor de pompă de protoni (IPP), amoxicilină și claritromicină (peste 60% cazuri). În Japonia, se preferă IPP + amoxicilină + claritromicină sau tratamentul cu blocant competitiv de potasiu (PCAB) atunci când bismutul nu este disponibil.
• A doua linie: IPP, amoxicilină și levofloxacină este cel mai frecvent în regiune (22,4%). În Japonia, se utilizează adesea PCAB + amoxicilină + metronidazol sau PCAB + amoxicilină + levofloxacină.
• A treia linie: de obicei terapii cu bismut și combinații multiple de antibiotice (de ex. tetraciclină + metronidazol), adaptate în funcție de testele de sensibilitate la antibiotice, care se efectuează preponderent abia înainte de tratamentul de a treia linie.
• Evenimente adverse: diaree/scaune moi, disgeuzie și dureri gastrice sunt cele mai frecvente. Terapia combinată cu claritromicină (folosită în prima linie) este responsabilă de majoritatea reacțiilor adverse. Totodată, doar 19,4% dintre respondenți prescriu în mod regulat probiotice pentru a reduce efectele adverse.

Stratificarea riscului și prevenția cancerului gastric

• 81,6% dintre medici consideră că toți pacienții asimptomatici infectați cu H. pylori ar trebui să primească terapie de eradicare, însă doar 34,8% dintre medicii din Vietnam împărtășesc această opinie (din cauza incidenței mai scăzute a cancerului gastric în Vietnam).
• Screening prin endoscopie: 82,7% dintre participanți sunt de părere că endoscopia este utilă pentru prevenția secundară a cancerului gastric, în special la pacienții cu leziuni preneoplazice (gastrită atrofică, metaplazie intestinală) sau care au suferit rezecții endoscopice pentru cancer gastric timpuriu.
• Intervalul de urmărire: majoritatea consideră un interval de aproximativ 12 luni pentru controlul endoscopic post-eradicare, în cazurile cu metaplazie intestinală sau după rezecția endoscopică a cancerului gastric.

Atitudinea față de infecția la copii și adolescenți

• Doar 30,6% susțin testarea asimptomatică la copii sub 17 ani, dar 64,3% agreează eradicarea dacă H. pylori este descoperită. În Japonia există tendința de a recomanda screeningul și eradicarea la copii (80%), spre deosebire de alte țări (21,7%).

Concluzii

Studiul oferă o perspectivă amplă asupra modului în care clinicienii din Asia-Pacific abordează diagnosticul și tratamentul infecției cu H. pylori. Datele arată:

• UBT domină ca metodă de diagnostic, însă HpSA și testele moleculare pot crește precizia, în special acolo unde se suspectează rezistența la claritromicină.
• Regimurile de eradicare diferă semnificativ între țări, reflectând disponibilitatea bismutului, rezistența la antibiotice și politicile medicale locale.
• Prevenția primară prin test and treat e acceptată pe scară largă în majoritatea țărilor cu incidență mare a cancerului gastric, dar mai puțin în zonele cu incidență scăzută (ex. Vietnam).
• Prevenția secundară prin supraveghere endoscopică rămâne esențială pentru pacienții cu leziuni precanceroase sau istoric de cancer gastric.
• Implicarea pediatrică este controversată, majoritatea țărilor având rețineri în a recomanda screening-ul la copiii asimptomatici, deși Japonia a adoptat o poziție mai proactivă.

Deși inegalitățile regionale, resursele medicale limitate și rezistența antibiotică complică eforturile de eradicare a H. pylori, această cercetare sugerează că strategiile de testare și tratament personalizate la nivel local, împreună cu monitorizare endoscopică susținută, ar putea contribui la o scădere a prevalenței infecției cu H. pylori și la reducerea incidenței cancerului gastric în Asia-Pacific.