Timpul prelungit petrecut în pat după un accident vascular cerebral ușor, asociat cu o sănătate cerebrală mai precară

Un studiu publicat online în revista Neurology® sugerează că pacienții care petrec mai mult timp în pat – dormind sau încercând să adoarmă – în primele luni după un accident vascular cerebral ușor sau un accident ischemic tranzitor (AIT) prezintă un risc mai mare de afectare cognitivă și modificări cerebrale asociate demenței sau riscului de recurență a accidentului vascular cerebral.
Legătura dintre somn și sănătatea cerebrală a fost bine documentată în literatură, însă majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe efectele privării de somn. În schimb, impactul duratei prelungite a somnului sau a timpului petrecut în pat este mai puțin înțeles, în special în rândul persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral minor. Timpul crescut în pat poate semnala probleme de somn, precum insomnia, somnul fragmentat sau tulburările de ritm circadian, iar aceste perturbări ar putea contribui la modificări patologice ale creierului.

Despre studiu

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 422 de participanți cu vârsta medie de 66 de ani, din Edinburgh (Scoția) și Hong Kong, care suferiseră un accident vascular cerebral ușor sau un AIT. În intervalul de una până la trei luni de la evenimentul vascular, participanții au fost evaluați prin:

• imagistică cerebrală (IRM),
• chestionare legate de somn,
• teste cognitive standardizate pentru evaluarea memoriei și funcțiilor executive.

Gravitatea medie a accidentului vascular cerebral a fost scăzută, majoritatea având un scor de 1 (din 1-4) pe o scală care evaluează severitatea episoadelor ischemice.

Rezultate

Corelații între timpul petrecut în pat și modificările cerebrale

Participanții care petreceau mai mult timp în pat – indiferent dacă dormeau efectiv sau nu – prezentau următoarele modificări:

• Volum crescut de hiperintensități ale substanței albe, o marcă a leziunilor vasculare cerebrale mici;
• Scoruri mai scăzute la testele cognitive, indicând afectări ușoare ale funcțiilor cognitive.

Aceste rezultate sugerează o corelație între timpul prelungit petrecut în pat și semnele precoce ale deteriorării cerebrale.

Durata somnului și microhemoragii cerebrale

Pe lângă timpul total petrecut în pat, și durata efectivă a somnului a fost investigată. Participanții care dormeau mai mult aveau o probabilitate mai mare de a prezenta microhemoragii cerebrale (microbleedings), adică zone mici de sângerare în creier, considerate un factor de risc pentru dezvoltarea demenței și agravarea leziunilor vasculare.

Fără relație cauzală dovedită

Autorii subliniază că studiul este observațional și transversal (cross-sectional), deci nu poate stabili o relație cauzală între durata somnului și modificările cerebrale. Nu s-a putut evalua retrospectiv calitatea somnului înainte de accidentul vascular cerebral, iar participanții nu au fost urmăriți longitudinal pentru a vedea evoluția acestor corelații.

Interpretare și implicații

Rezultatele indică faptul că tulburările de somn – inclusiv prelungirea timpului petrecut în pat în încercarea de a recupera somnul pierdut – pot fi un indicator precoce al degradării sănătății cerebrale, chiar și în cazul accidentelor vasculare cerebrale minore.

Declarația autoarei studiului, prof. Joanna M. Wardlaw, subliniază importanța evaluării somnului la pacienții post-AVC:
„Deși se cunoaște că lipsa somnului poate afecta sănătatea, se acordă mai puțină atenție riscurilor asociate cu somnul excesiv sau cu statul prelungit în pat, adesea nerecunoscute ca semne ale tulburărilor de somn.”

Concluzii

Acest studiu scoate în evidență necesitatea unei atenții sporite asupra comportamentelor legate de somn în perioada de recuperare post-AVC. Printre principalele concluzii:

• Prelungirea timpului petrecut în pat poate fi un semnal de alarmă pentru tulburări de somn nediagnosticate.
• Această prelungire este asociată cu modificări cerebrale care pot crește riscul de demență sau de AVC recurent.
• Durata mai mare a somnului este corelată cu microhemoragii cerebrale, sugerând posibile efecte neurovasculare negative ale somnului excesiv.
• Nu s-a observat o relație cauzală clară, dar aceste asocieri justifică cercetări ulterioare și intervenții timpurii.

Este esențial ca viitoarele studii să evalueze efectele intervențiilor de îmbunătățire a somnului asupra sănătății cerebrale post-AVC și să analizeze dacă pacienții cu durată crescută a somnului sau cu timp prelungit în pat pot beneficia de tratamente pentru optimizarea somnului și reducerea riscurilor neurologice.

Cercetarea a fost susținută de UK Dementia Research Institute de la University of Edinburgh.