Trăsăturile de personalitate și preferințele în intensitatea exercițiului fizic: un predictor al beneficiilor psihologice

Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății indică un minim de 150 de minute de activitate fizică săptămânală pentru adulți. Cu toate acestea, doar o mică parte din populație le respectă. Având în vedere impactul negativ al inactivității asupra sănătății mentale și fizice, sunt necesare intervenții personalizate care să crească motivația și plăcerea asociate mișcării. Studiul publicat în Frontiers in Psychology explorează modul în care trăsăturile de personalitate pot anticipa preferințele de intensitate a exercițiilor și efectele asupra reducerii stresului.
Există dovezi că personalitatea influențează adoptarea comportamentelor sănătoase. De exemplu, extraversiunea este asociată cu activitate fizică crescută, iar conștiinciozitatea cu angajament pe termen lung. În schimb, nevrotismul este asociat cu evitarea activității fizice și niveluri crescute de stres. Totodată, interacțiunile între trăsături (de exemplu, nevrotism + conștiinciozitate) pot favoriza comportamente benefice. Studiile anterioare au fost în principal transversale și bazate pe chestionare, necesitând validări suplimentare prin designuri longitudinale și măsurători obiective.

Despre studiu

Studiul și-a propus să examineze relațiile dintre trăsăturile de personalitate și:

• nivelul de fitness inițial,
• preferințele privind diferite intensități ale exercițiului,
• răspunsurile psihologice și fiziologice la o intervenție de 8 săptămâni.

Au fost incluși 132 de participanți recrutați din populația generală, randomizați într-un grup de intervenție și unul de control. Intervenția a constat în sesiuni de ciclism (cu intensități variate) și exerciții de forță. Evaluările au inclus măsurători de VO₂peak, compoziție corporală, forță și scală de stres perceput (PSS-10), precum și evaluarea personalității printr-o versiune modificată a BFI-10.

Rezultate

Trăsături de personalitate și nivelul de fitness inițial

• Extraversiunea a fost asociată cu VO₂peak mai mare, prag anaerob superior și putere maximă crescută la testul pe bicicletă.
• Conștiinciozitatea a prezis performanțe mai bune la flotări, planșă și activitate fizică săptămânală mai mare.
• Neuroticismul nu a prezis direct nivelul de fitness, dar a fost asociat cu recuperare cardiacă mai slabă post-efort.
• Deschiderea și agreabilitatea nu au fost predictive pentru indicatorii de fitness.

Preferințele de intensitate și plăcerea resimțită

• Persoanele extraverte au preferat exercițiile de intensitate mare, precum testele VO₂peak și antrenamentele HIIT.
• Persoanele cu nevrotism ridicat au preferat exerciții ușoare și neobservate; au raportat mai puțină plăcere la exercițiile monitorizate în laborator.
• Agreabilitatea a fost asociată cu aprecierea sesiunilor ușoare de anduranță.
• Deschiderea a fost asociată negativ cu exercițiile de intensitate mare.

Aderența și răspunsul la program

• Extraverții au fost mai puțin predispuși să revină pentru testarea post-intervenție.
• Neuroticii au fost mai puțin riguroși în înregistrarea ritmului cardiac, dar la fel de prezenți ca ceilalți în evaluările finale.
• Persoanele cu scoruri mari la nevrotism au avut cele mai mari scăderi ale scorurilor de stres după intervenție, independent de îmbunătățirile fiziologice.
• Conștiincioșii au avut îmbunătățiri mai reduse ale puterii maxime – posibil din cauza unei scăderi în volumul de efort perceput.

Interpretare

Aceste rezultate subliniază că trăsăturile de personalitate pot prezice atât comportamentele fizice inițiale, cât și preferințele pentru diferite forme de efort. Extravertiții par să răspundă mai bine la stimuli de intensitate ridicată, iar nevroticii beneficiază psihologic mai mult, chiar dacă evită exercițiile intense sau monitorizate. De asemenea, conștiinciozitatea nu a fost asociată cu o plăcere crescută în timpul exercițiilor, dar a fost corelată cu o bună capacitate de efort inițială. Aceste observații susțin ideea că programele personalizate în funcție de profilul de personalitate ar putea optimiza aderența și beneficiile fiziologice și psihologice.

Implicarea pentru sănătatea publică și direcții viitoare

Rezultatele sugerează că evaluarea personalității poate ghida construirea unor intervenții de activitate fizică adaptate individual. De exemplu:

• Extravertiții pot beneficia de antrenamente de tip HIIT și activități dinamice, stimulante.
• Persoanele cu nevrotism crescut ar putea prefera sesiuni necompetitive și nesupravegheate, dar pot obține câștiguri semnificative în reducerea stresului.
• Conștiincioșii pot susține cu succes programele structurate, chiar dacă motivația lor este extrinsecă (sănătate, performanță).

Implementarea de chestionare adaptate exercițiului fizic și studii care investighează sub-trăsături (ex. anxietate, perseverență) pot îmbunătăți și mai mult această abordare. Studiul susține ideea că integrarea psihologiei personalității în strategiile de promovare a activității fizice ar putea juca un rol crucial în combaterea inactivității fizice la nivel populațional.

Concluzii

Studiul demonstrează că trăsăturile de personalitate, în special extraversiunea, nevrotismul și conștiinciozitatea, influențează atât nivelul de fitness, cât și răspunsul afectiv la exercițiu. În timp ce toate profilurile au beneficiat fiziologic de intervenție, impactul psihologic a variat semnificativ în funcție de personalitate. Aceste rezultate evidențiază potențialul semnificativ al intervențiilor personalizate pentru îmbunătățirea stării de sănătate și a bunăstării mentale.