Urmarea unei diete mediteraneene poate reduce riscul de cancer legat de obezitate

Obezitatea și excesul ponderal reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, fiind asociate cu un risc crescut de cancer la 13 localizări anatomice, printre care se numără endometrul, esofagul, rinichiul, pancreasul, ficatul și sânul. Studiul prezent, realizat în cadrul European Prospective Investigation Into Cancer and Nutrition (EPIC), își propune să evalueze legătura dintre aderarea la dieta mediteraneană (MedDiet) și incidența cancerelor asociate cu obezitatea (CAS). În plus, s-a urmărit și rolul indiceului de masă corporală (IMC) și al raportului talie-șold (RTȘ) în acest demers, pentru a înțelege dacă eventuala protecție a MedDiet ar putea fi mediată de scăderea adiposității generale și/sau abdominale.
Prevalența excesului de greutate la adulți (≥20 ani) a crescut semnificativ în ultimele decenii, ajungând în 2016 la aproximativ 40% atât la bărbați, cât și la femei. International Agency for Research on Cancer a stabilit că obezitatea se asociază cu un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer. Studiile anterioare, inclusiv unele investigații din EPIC, au indicat faptul că dieta mediteraneană are un efect benefic asupra compoziției corporale, favorizând reducerea adipozității abdominale și oferind potențiale beneficii în scăderea incidenței unor tipuri de cancer.

Mecanismele prin care obezitatea crește riscul oncologic sunt complexe și includ adipokine, rezistență la insulină, factori de creștere, hipoxie, susceptibilitate genetică, inflamație cronică și modificări ale microambientului tumoral. Totuși, încă nu era pe deplin clar în ce măsură dieta mediteraneană ar putea contracara aceste procese și dacă acest efect benefic este explicat pur și simplu prin scăderea în greutate, ori dacă există și alte căi implicate (de ex. îmbunătățirea statusului inflamator, homeostazia hormonală, etc.).

Despre studiu

Proiectul EPIC și participanții

Studiul EPIC a inclus inițial peste 520.000 de adulți (35-70 ani) din 10 țări europene (Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Marea Britanie). În perioada 1992-2000, participanții au completat chestionare privind dieta, stilul de viață și starea lor medicală. De asemenea, au fost măsurate greutatea, înălțimea și circumferințele taliei și șoldurilor folosind protocoale standard. Pentru investigația de față:

• Au fost excluse persoanele diagnosticate deja cu cancer la momentul inițial.  
• Au fost excluse persoanele fără date alimentare/lifestyle sau cu valori extreme de aport energetic.  
• În final, au rămas 450 111 participanți (29,2% bărbați și 70,8% femei).

Evaluarea dietei mediteraneene (MedDiet)

Au fost folosite două scoruri de referință:

• Scorul MedDiet (MDS), cu 9 componente (fructe și nuci, legume, leguminoase, cereale, pește, carne, lactate, raportul grăsimi nesaturate/saturate și alcool). Fiecărei componente i s-a atribuit punctaj 0 sau 1, în funcție de faptul că aportul era peste sau sub media centrată pe specificul țării și al genului.  
• Scorul MedDiet relativ (rMedDiet) - o metodă asemănătoare, dar care include uleiul de măsline ca element separat și normalizează majoritatea componentelor la 1000 kcal.  

Participanții au fost împărțiți în trei categorii: aderență scăzută (0-3 puncte), aderență medie (4-6) și aderență înaltă (7-9).

Identificarea cancerelor asociate cu obezitatea (CAS)

Au fost luate în considerare 13 localizări neoplazice recunoscute ca fiind legate de obezitate, de exemplu:

• cancer de colon și rect,  
• carcinom hepatocelular,  
• cancerul de rinichi,  
• cancer de san in postmenopauză (sân, la femeile postmenopauzale),  
• endometru,  
• pancreas,  
• esofag (adenocarcinom),  
• etc.

Incidența acestor cancere a fost stabilită prin legătura cu registrele de cancer și metodologia EPIC. Urmărirea cazurilor de cancer a fost efectuată până între 2008 și 2013, în funcție de centrul participant.

Analiza statistică

S-a utilizat regresia Cox cu vârsta ca scală de timp, stratificată pe țară, sex și vârstă la recrutare. S-au ajustat variabile precum activitate fizică, statutul de fumător, nivelul de educație și aport energetic total. Întrucât IMC și raportul talie-șold (RTȘ) puteau fi factori de mediere, s-au rulat analize separate pentru a investiga modul în care includerea acestor măsurători modifică rezultatele.

Rezultate

• Populația finală: 450 111 participanți (vârsta medie 51,1 ani), cu o durată mediană de urmărire de 14,9 ani.  
• Incidența CAS: aproximativ 4,9% din participanți au dezvoltat un cancer asociat cu obezitatea.  
• Scorul MedDiet și riscul total de CAS: O aderență înaltă (7-9 puncte) a fost asociată cu o scădere de 6% a riscului total de CAS, comparativ cu aderența scăzută (0-3 puncte).  
• Analize de sensibilitate: Folosirea rMedDiet a confirmat rezultatele (HR=0,93, aderență înaltă vs scăzută). Excluderea alcoolului din MDS nu a schimbat semnificativ concluziile. De asemenea, excluderea primilor 2 ani de follow-up a menținut efectul protector.  
• Siturile tumorale specifice: S-a observat o asociere protectoare mai pronunțată pentru cancerul colorectal, carcinomul hepatocelular și cancerul renal. Pentru altele (esofag, mielom multiplu), aderența medie a arătat o scădere modestă a riscului.  
• Rolul IMC și RTȘ: Contrar ipotezelor, includerea acestor măsurători (IMC, RTȘ sau ambele) nu a eliminat relația protectoare dintre MedDiet și risc de CAS. Analizele de mediere sugerează că nu există un efect semnificativ al acestor factori antropometrici ca mediatori direcți ai legăturii dintre dietă și cancer.  
• Subgrupuri: Interacțiuni semnificative au fost notate la fumători, unde beneficiile MedDiet erau mai pronunțate, și diferențe ușoare între bărbați și femei. Nu s-a găsit un efect clar pentru cancerele hormono-dependente (ex. endometru, sân postmenopauză, ovar).

Concluzii

Acest studiu de cohortă pe scară largă din EPIC confirmă că o aderare mai înaltă la dieta mediteraneană se asociază cu o reducere de aproximativ 6% a riscului de a dezvolta cancere asociate cu obezitatea. Efectul protector se remarcă în special pentru cancerul colorectal, hepatocelular și renal. În plus, rezultatele nu au fost substanțial modificate atunci când s-a luat în considerare IMC și RTȘ, sugerând că mecanisme suplimentare (de ex. efecte antiinflamatorii, reglarea metabolismului insulinic, echilibru hormonal) pot fi implicate în protecția oferită de MedDiet.

Deși medierea prin adipozitate generală sau abdominală nu a fost confirmată, studiul adaugă dovezi solide privind beneficiile modeste, dar semnificative ale dietei mediteraneene pentru prevenția unor tipuri de cancer legate de obezitate. În viitor, sunt necesare investigații suplimentare care să includă măsurători repetate ale dietei și ale indicatorilor de adipozitate, pentru o înțelegere mai profundă a acestui efect și pentru a stabili protocoale de prevenție personalizată în rândul populației europene.