Apneea obstructivă în somn, asociată cu modificări cerebrale precoce implicate în memorie și declin cognitiv

Un studiu publicat online la 7 mai 2025 în Neurology, revista Academiei Americane de Neurologie, a identificat o asociere între apneea obstructivă în somn și degenerarea regiunilor cerebrale implicate în memorie, legată de afectarea vaselor mici de sânge din creier. Cercetarea a evidențiat că nivelurile scăzute de oxigen din timpul somnului REM sunt asociate cu modificări cerebrale specifice, sugerând un posibil mecanism prin care apneea poate contribui la declinul cognitiv și la bolile neurodegenerative. Studiul nu stabilește o relație de cauzalitate, dar aduce dovezi importante privind asocierea dintre oxigenarea cerebrală redusă și leziunile cerebrale.

Context

Apneea obstructivă în somn este o tulburare frecventă, în special la vârstnici, caracterizată prin relaxarea mușchilor gâtului în timpul somnului, ceea ce determină blocarea temporară a căilor respiratorii. Aceste episoade de oprire a respirației determină scăderea saturației de oxigen, treziri frecvente și fragmentarea somnului. În timp, aceste dereglări pot afecta vasele de sânge cerebrale mici și pot avea impact negativ asupra funcțiilor cognitive.

Somnul REM (mișcarea rapidă a ochilor) este esențial pentru consolidarea memoriei și procesarea emoțiilor. În această fază apar cele mai multe vise și are loc activitate cerebrală intensă, sensibilă la lipsa de oxigen.

Despre studiu

Participanți și metodologie

• Studiul a inclus 37 de persoane, cu vârsta medie de 73 de ani, fără afectare cognitivă documentată

• Participanții nu luau medicamente pentru somn

• Toți au efectuat polisomnografie (studiu complet al somnului) peste noapte

• Dintre participanți, 24 aveau apnee obstructivă în somn

Pe parcursul nopții, cercetătorii au măsurat:

• Saturația de oxigen în timpul tuturor etapelor somnului, în special în somnul REM

• Timpul total petrecut sub 90% saturație de oxigen, considerat un prag problematic

• Structura creierului prin imagistică de înaltă rezoluție (IRM)

Măsurători cerebrale

• Au fost evaluate:

  • Volumul hipocampului

  • Grosimea cortexului entorhinal

  • Cantitatea de hiperintensități de substanță albă (white matter hyperintensities – WMH)

Hiperintensitățile de substanță albă sunt zone luminoase vizibile pe RMN, considerate semne de leziuni tisulare provocate de microangiopatie cerebrală.

Participanții au realizat teste de memorie înainte și după somn, pentru a evalua memoria dependentă de somn.

Rezultate

• Nivelurile mai scăzute de oxigen în timpul somnului REM au fost puternic asociate cu:

  • Mai multe hiperintensități de substanță albă

  • Volum mai mic al hipocampului

  • Grosime redusă a cortexului entorhinal

• Saturațiile minime de oxigen și durata somnului sub 90% saturație au prezis cantitatea de leziuni cerebrale observate

• Reducerea grosimii cortexului entorhinal s-a asociat cu performanțe mai slabe la testele de memorie dependentă de somn

• Aceste rezultate sugerează un posibil mecanism neurovascular prin care hipoxemia nocturnă afectează zonele-cheie ale memoriei

Concluzii

Studiul oferă dovezi că apneea obstructivă în somn, în special hipoxia din somnul REM, ar putea contribui la declinul cognitiv asociat vârstei și bolii Alzheimer, prin afectarea vaselor mici cerebrale și a regiunilor implicate în memorie.

„Rezultatele noastre pot explica parțial modul în care apneea contribuie la degenerarea structurilor cerebrale implicate în consolidarea memoriei și la declinul cognitiv legat de vârstă”, a declarat autorul principal, dr. Bryce Mander, de la University of California, Irvine.

Limite și perspective

• Eșantionul a fost mic și compus în principal din persoane albe și asiatice, ceea ce poate limita generalizarea rezultatelor

• Designul observațional nu permite stabilirea cauzalității

• Studiul a fost susținut de National Institute on Aging și American Academy of Sleep Medicine Foundation

Implicațiile clinice sugerează importanța diagnosticării și tratării apneei în somn la persoanele în vârstă, nu doar pentru calitatea somnului, ci și pentru prevenirea afectării cognitive.