Aveți hipertensiune arterială? Utilizați substituienți de sare (recomandare AHA)

La American Heart Association Hypertension Scientific Sessions 2025, desfășurate la Baltimore între 4 și 7 septembrie 2025, a fost prezentat un studiu care analizează utilizarea substituenților de sare în rândul populației americane. Cercetarea, realizată de echipa condusă de Yinying Wei, doctorand și dietetician în cadrul UT Southwestern Medical Center din Dallas, arată că, deși aceste produse sunt eficiente și ieftine, ele sunt foarte rar utilizate de persoanele cu hipertensiune arterială.

Context

Hipertensiunea arterială reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică, asociată cu risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral, boală renală cronică și mortalitate prematură. În Statele Unite, între 2017 și 2020, aproximativ 122,4 milioane de adulți (46,7%) sufereau de hipertensiune arterială, contribuind la peste 130.000 de decese. Consumul excesiv de sodiu și aportul insuficient de potasiu sunt factori determinanți ai acestei afecțiuni.

Substituenții de sare, care înlocuiesc total sau parțial sodiul cu potasiu, reprezintă o strategie nutrițională simplă și cu beneficii demonstrate asupra tensiunii arteriale. În ciuda recomandărilor American Heart Association, care limitează aportul zilnic de sodiu la 2.300 mg și, ideal, la sub 1.500 mg pentru persoanele cu hipertensiune, adoptarea acestor produse rămâne scăzută. De asemenea, există limitări legate de acceptabilitatea gustului, posibile riscuri pentru pacienții cu boală renală sau aflați sub tratament care afectează metabolismul potasiului, dar și de lipsa de informare în rândul pacienților și medicilor.

Despre studiul actual

Analiza prezentată la congres s-a bazat pe datele National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), colectate între 2003 și 2020.

• Număr participanți: 37.080 adulți (≥18 ani).

  • 37,9% cu vârsta între 18–39 ani,

  • 36,9% între 40–59 ani,

  • 25,2% ≥60 ani.

  • 50,6% femei.

  • 10,7% s-au identificat ca fiind afro-americani non-hispanici.

• Clasificarea participanților s-a realizat pe baza statusului tensiunii arteriale și al tratamentului antihipertensiv:

  • Hipertensiune tratată și controlată.

  • Hipertensiune tratată și necontrolată.

  • Hipertensiune netratată.

  • Tensiune arterială normală.

• Definiția hipertensiunii: valori ≥130/80 mmHg.

• Clasificarea sării utilizate: sare obișnuită (iodată, de mare, kosher), substituent de sare (îmbogățit cu potasiu sau alte tipuri) sau lipsa utilizării.

• Analize suplimentare au inclus un subgrup eligibil pentru folosirea substituenților (funcție renală normală, fără tratamente sau suplimente care afectează potasiul). De asemenea, s-a evaluat frecvența consumului la restaurant ca potențial factor asociat.

Metodologia a inclus ponderarea datelor conform designului complex NHANES și utilizarea de analize statistice pentru a determina prevalența și factorii asociați utilizării substituenților de sare.

Rezultate

Rezultatele au evidențiat o utilizare extrem de redusă a substituenților de sare în rândul populației americane:

• La nivel general, utilizarea a atins un maxim de 5,4% în 2013–2014, pentru a scădea ulterior la 2,5% în perioada 2017–martie 2020.

• În rândul persoanelor eligibile (fără boală renală și fără tratamente care cresc riscul de hiperkaliemie), utilizarea a variat între 2,3% și 5,1%.

• În subgrupurile cu hipertensiune:

  • Persoane cu hipertensiune tratată și controlată: 3,6%–10,5%.

  • Hipertensiune tratată, dar necontrolată: 3,7%–7,4%.

  • Hipertensiune netratată: sub 5,6%.

• Persoanele cu tensiune normală au raportat, de asemenea, o utilizare sub 5,6%.

• Persoanele care mâncau la restaurant ≥3 ori/săptămână erau mai puțin predispuse să folosească substituenți de sare, dar diferența a dispărut după ajustarea pentru factori demografici și socio-economici.

Concluzii și implicații

Studiul arată că, în ciuda beneficiilor demonstrate și a accesibilității lor, substituenții de sare rămân foarte rar utilizați chiar și în rândul pacienților cu hipertensiune dificil de controlat.

Autorii atrag atenția că:

• Informarea insuficientă și lipsa discuțiilor clinice pot fi bariere importante.

• Există o oportunitate nevalorificată în practica medicală pentru reducerea riscului cardiovascular prin încurajarea utilizării substituenților de sare.

• Sunt necesare studii suplimentare pentru a identifica barierele (gust, cost, acceptabilitate) și pentru a dezvolta strategii de promovare adaptate.

Comentând asupra rezultatelor, profesorul Amit Khera (UT Southwestern, Dallas) a subliniat că lipsa progresului în ultimele două decenii este „o realitate îngrijorătoare și un semnal de alarmă” pentru clinicieni și pacienți.

Totuși, studiul are limitări metodologice: auto-raportarea utilizării, imposibilitatea de a diferenția clar tipurile de substituenți și lipsa informațiilor privind cantitatea utilizată.

Acest studiu, deși preliminar, evidențiază o direcție simplă și cu potențial impact major în controlul hipertensiunii arteriale la nivel populațional: creșterea gradului de utilizare a substituenților de sare, cu mențiunea necesară că aceștia trebuie recomandați doar pacienților cu funcție renală normală și fără tratamente care cresc riscul de hiperkaliemie.