Ce se întâmplă cu sistemul imunitar atunci când postim? (studiu)

Un nou studiu realizat la Universitatea din Manchester și publicat în revista Science Immunology aduce o perspectivă inedită asupra modului în care postul alimentar influențează sistemul imunitar. Prin intermediul unei cercetări finanțate de Biotechnology and Biological Sciences Research Council (BBSRC), oamenii de știință au arătat că hipotalamusul din creier poate dirija adaptarea imună în condiții de repaus alimentar, pe baza senzației de foame transmisă de neuroni specializați.
De-a lungul timpului, numeroase studii au sugerat că lipsa nutrienților din alimentație este cea care determină modificări în răspunsul imun. În special, postul alimentara fost asociat cu un efect benefic în gestionarea inflamațiilor și a infecțiilor, însă se credea că acest efect ține exclusiv de restricția calorică. Cu toate acestea, cercetătorii încep să înțeleagă că legătura dintre creier și sistemul imunitar este mult mai complexă decât simpla absență a alimentelor: starea de foame sau sațietate poate juca un rol esențial în modul în care corpul răspunde la provocările imunologice.

Despre studiu

Studiul a fost realizat pe șoarecide laborator și a investigat modul în care hipotalamusul (zonă cerebrală responsabilă printre altele de reglarea comportamentului alimentar și a echilibrului energetic) controlează rearanjarea celulelor imune în contextul postului. Echipa a recreat artificial senzația de foame, prin activarea unor neuroni specifici care semnalează niveluri reduse de energie.

Principalele etape și observații:

• Echipa a folosit tehnici moderne de neuromodulare pentru a „păcăli” creierul șoarecilor să creadă că nu au mâncat, deși în realitate aceste animale nu erau supuse unui post alimentar real.
• În doar câteva ore, s-a observat o reorganizare rapidă a celulelor imune din sânge, similară cu cea întâlnită la șoarecii care chiar țineau post. Un indicator important a fost reducerea monocitelor inflamatorii, celule implicate în răspunsurile imune agresive.
• Aceste modificări apar independentde absența efectivă a nutrienților, sugerând că percepția foamei, și nu doar lipsa alimentelor, reprezintă factorul central care influențează dinamica imunității.

Rezultate

Rezultatele demonstrează că semnalele transmise de creier, atunci când suntem (sau ne simțim) înfometați, pot declanșa schimbări sistemice în compoziția și activitatea celulelor imune. Prin urmare, ipoteza tradițională - conform căreia absența alimentelor este singurul mecanism prin care postul acționează asupra inflamației și riscului de infecție - se dovedește incompletă.

Implicații și potențiale aplicații:

• Terapie antiinflamatoare: Descoperirile sugerează noi modalități de tratament pentru tulburări inflamatorii și autoimune, prin țintirea neuronilor responsabili de senzația de foame sau a căilor hormonale asociate.
• Gestionarea cașexiei (sindrom de pierdere a masei corporale la bolnavii de cancer): Înțelegerea profundă a modului în care creierul reglează răspunsul imun ar putea ajuta la intervenții mai eficiente pentru persoanele care își pierd în mod necontrolat greutatea, deși au un aport alimentar suficient.
• Obezitatea și inflamația: Studiul poate clarifica de ce anumite persoane cu exces ponderal dezvoltă mai frecvent inflamații cronice. Semnalele de sațietate sau foame, transmise ineficient, pot perturba răspunsul imun și pot favoriza reacțiile inflamatorii.
• Malnutriția și riscul infecțiilor: Prin evidențierea rolului creierului în reglarea apărării imune, se explică de ce indivizii subnutriți sau care nu-și percep corect starea nutrițională sunt mai vulnerabili în fața infecțiilor și complicațiilor asociate.

Dr. Giuseppe D’Agostino, coordonatorul proiectului, a subliniat că gândurile și percepțiile noastre influențează profund procesele fiziologice, chiar și atunci când nu suntem conștienți de ele. Profesorul Matt Hepworth, imunolog la The University of Manchester, remarcă faptul că această nouă abordare vine în contradicție cu ideea general acceptată potrivit căreia doar lipsa nutrienților explică efectele imunologice ale postului. Totodată, Dr. Cavalcanti de Albuquerque, autor principal al studiului, consideră că noile cunoștințe despre modul în care creierul exercită un control „de sus în jos” asupra celulelor imune pot deschide căi promițătoare de tratament și prevențieîn boli infecțioase, inflamatorii, metabolice și chiar psihiatrice.

Astfel, cercetarea demonstrează cât de esențial este să luăm în considerare legătura dintre creier și sistemul imunitaratunci când analizăm efectele postului și, în sens mai larg, atunci când dezvoltăm terapii menite să mențină echilibrul între sistemele neuroendocrin și imun.