Cercetările dezvăluie discrepanțe în creștere în privința sănătății cardiovasculare în SUA.

Un studiu observațional publicat recent a analizat relația dintre veniturile și nivelul de educație și riscul bolilor cardiovasculare în Statele Unite, utilizând date colectate pe parcursul a 20 de ani (1999-2018) din cadrul sondajului național NHANES. Cercetarea, realizată de Abdalla și colaboratorii, a fost publicată în martie 2024 în prestigioasa revistă medicală internațională.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate în SUA, iar studiile anterioare au evidențiat că factorii socioeconomici, precum venitul și educația, influențează semnificativ sănătatea cardiovasculară. Cercetările au demonstrat anterior că persoanele cu venituri și educație reduse prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare, având acces limitat la resursele de promovare a sănătății și comportamente sănătoase. Totodată, intervențiile menite să reducă riscul cardiovascular au avut efecte inegale asupra populației, amplificând uneori disparitățile deja existente.

Studiul publicat în jurnalul The Lancet Regional Health - Americas a folosit date de la 49.704 adulți americani cu vârsta peste 20 de ani, colectate în cadrul a 10 cicluri ale sondajului NHANES între 1999 și 2018. Cercetătorii au analizat relația combinată dintre nivelul de venit (definit ca raportul venit-sărăcie) și nivelul educației (absolvenți sau non-absolvenți de facultate), împărțind populația în patru categorii:

• Cei mai bogați 20% absolvenți de facultate
• Cei mai bogați 20% non-absolvenți de facultate
• Cei mai săraci 80% absolvenți de facultate
• Cei mai săraci 80% non-absolvenți de facultate

Au fost analizate prevalența și riscul auto-raportat pentru patru afecțiuni cardiovasculare: insuficiență cardiacă congestivă, angină pectorală, infarct miocardic și accident vascular cerebral. Analiza statistică a inclus ajustări pentru vârstă, sex, rasă, starea civilă, cetățenie, asigurarea de sănătate și biomarkeri clinici (indicele de masă corporală, tensiunea arterială sistolică, colesterol HDL și LDL).

Rezultate

Rezultatele au demonstrat clar o grupare a factorilor protectori împotriva bolilor cardiovasculare în categoria persoanelor cu venituri mari și educație superioară. Principalele constatări includ:

• Insuficiența cardiacă congestivă a avut cea mai redusă prevalență (0,5%) la grupul celor mai bogați 20% absolvenți de facultate, crescând progresiv până la 3,0% la grupul celor mai săraci 80% non-absolvenți de facultate.
• Angina pectorală a fost de asemenea cel mai puțin frecventă (1,4%) la grupul cu venituri mari și educație superioară, ajungând la 2,8% la persoanele cu venituri mici și educație redusă.
• Infarctul miocardic a fost raportat la 1,7% dintre persoanele cu venituri și educație superioare, comparativ cu 3,9% în grupul cu venituri și educație reduse.
• Accidentul vascular cerebral a avut o prevalență scăzută de 1,1% la cei cu venituri și educație superioare, crescând până la 3,4% în grupul cu cele mai reduse resurse socioeconomice.

Analizele statistice au relevat că riscul acestor boli cardiovasculare a fost semnificativ mai mare la persoanele din categoriile cu venituri și educație reduse, chiar și după ajustarea pentru alți factori demografici și clinici. De exemplu, persoanele din grupul cu venituri mici și educație redusă au avut un risc de peste 6 ori mai mare de insuficiență cardiacă congestivă comparativ cu grupul cu resurse economice și educaționale superioare (OR=6,52; IC 95%: 4,28-9,93).

Concluzii și implicații

Acest studiu subliniază importanța simultană a veniturilor și educației ca factori cheie în determinarea sănătății cardiovasculare. Clustering-ul resurselor economice și educaționale favorabile într-un segment restrâns al populației generează disparități semnificative în sănătatea cardiovasculară. Rezultatele indică necesitatea unor politici publice și intervenții multisectoriale, inclusiv în domeniile sănătății, educației și economiei, pentru reducerea barierelor structurale și promovarea echității în sănătatea cardiovasculară pentru întreaga populație americană.