Consumul de lactate cu conținut ridicat și scăzut de grăsimi și riscul de demență [studiu pe 25 ani]

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un studiu realizat la Universitatea Lund, pe baza cohortei Malmö Diet and Cancer din Suedia, și publicat în Neurology la data de 17 decembrie 2025, a analizat relația dintre consumul de lactate cu conținut diferit de grăsimi și riscul de demență. Cercetarea arată că un consum mai ridicat de brânzeturi și smântână cu conținut mare de grăsimi este asociat cu un risc mai scăzut de demență, în timp ce lactatele cu conținut scăzut de grăsimi nu au prezentat beneficii similare.

Context

Demența reprezintă una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale secolului actual. Conform Global Burden of Disease, numărul persoanelor afectate este estimat să crească de la aproximativ 57 de milioane în 2019 la peste 150 de milioane până în 2050. În lipsa unor terapii curative eficiente, identificarea factorilor modificabili de risc, inclusiv cei dietetici, este esențială.

Produsele lactate ocupă un loc important în alimentația occidentală, însă relația lor cu riscul de demență rămâne controversată. Studiile anterioare au oferit rezultate contradictorii, iar multe nu au diferențiat între tipurile de lactate sau între conținutul lor de grăsimi. În plus, majoritatea cercetărilor au avut perioade de urmărire relativ scurte, insuficiente pentru a surprinde procesul preclinic îndelungat al demenței.

În unele modele alimentare, precum dieta MIND, brânza este clasificată drept aliment de limitat, în principal din cauza conținutului de grăsimi saturate. Totuși, date epidemiologice și experimentale mai recente sugerează că matricea alimentară a brânzei și compușii bioactivi asociați ar putea avea efecte metabolice și vasculare favorabile.

Despre studiul actual

Design și populație

Studiul a utilizat date din cohorta prospectivă Malmö Diet and Cancer, care a inclus 27.670 de participanți (61% femei), cu vârste cuprinse între 45 și 73 de ani la momentul inițial (1991–1996). Vârsta medie la includere a fost de 58,1 ani.

Participanții au fost urmăriți timp de până la 25 de ani, până la diagnosticarea demenței, deces, emigrare sau 31 decembrie 2020. Doar 0,75% dintre participanți au fost pierduți din urmărire.

Evaluarea dietei

Aportul alimentar a fost evaluat printr-o metodă complexă de istoric alimentar, care a inclus:

jurnal alimentar pe 7 zile,
chestionar de frecvență alimentară cu 168 de itemi,
interviu dietetic detaliat (45–60 de minute).

Produsele lactate au fost clasificate în funcție de conținutul de grăsimi:

lapte și produse lactate fermentate: prag de 2,5% grăsime,
brânză: prag de 20% grăsime,
smântână: prag de 30% grăsime.

Aportul fiecărui produs a fost exprimat în grame pe zi și împărțit în patru categorii, pe baza distribuției consumului.

Identificarea cazurilor de demență

Cazurile de demență au fost identificate prin Registrul Național de Pacienți din Suedia. Diagnosticele până în 2014 au fost validate clinic de medici specializați, pe baza simptomelor, testelor cognitive, imagisticii cerebrale și, când a fost disponibil, a biomarkerilor din lichidul cefalorahidian.

Rezultatul principal a fost demența de orice cauză, iar rezultatele secundare au inclus boala Alzheimer și demența vasculară.

Analiza statistică

Asocierile au fost estimate folosind modele de regresie Cox, cu ajustări progresive pentru:

vârstă, sex, aport energetic total și sezon,
factori socio-demografici,
stil de viață,
indice de masă corporală,
hipertensiune arterială,
diabet zaharat,
calitatea generală a dietei,
consumul altor tipuri de lactate.

Au fost realizate analize de sensibilitate pentru a reduce riscul de cauzalitate inversă și analize stratificate în funcție de statusul genetic APOE ε4.

Rezultate

Demența de orice cauză

Pe parcursul urmăririi au fost identificate 3.208 cazuri de demență.

Consumul de brânză cu conținut ridicat de grăsimi (≥50 g/zi) a fost asociat cu un risc cu 13% mai mic de demență comparativ cu un consum <15 g/zi
(HR 0,87; interval de încredere 95%: 0,78–0,97).
Consumul de smântână cu conținut ridicat de grăsimi (≥20 g/zi) a fost asociat cu un risc cu 16% mai mic de demență comparativ cu neconsumul
(HR 0,84; interval de încredere 95%: 0,72–0,98).
Brânza și smântâna cu conținut scăzut de grăsimi, laptele (indiferent de conținutul de grăsimi), produsele lactate fermentate și untul nu au fost asociate cu un risc redus de demență.

Subtipuri de demență

Aportul ridicat de brânză cu conținut mare de grăsimi a fost asociat cu un risc cu 29% mai mic de demență vasculară
(HR 0,71; interval de încredere 95%: 0,52–0,96).
Smântâna cu conținut ridicat de grăsimi a fost asociată invers atât cu boala Alzheimer, cât și cu demența vasculară, atunci când aportul a fost analizat ca variabilă continuă.
Un consum ridicat de unt (≥40 g/zi) a fost asociat cu un risc crescut de boală Alzheimer
(HR 1,27; interval de încredere 95%: 1,02–1,58).

Rolul genotipului APOE ε4

Un rezultat important al studiului este faptul că asocierea protectoare dintre brânza cu conținut ridicat de grăsimi și boala Alzheimer a fost prezentă doar la persoanele fără alela APOE ε4
(HR 0,87; interval de încredere 95%: 0,76–0,99; p pentru interacțiune = 0,014).

Analize de sensibilitate

Excluderea cazurilor de demență apărute în primii 10 ani de urmărire a dus la întărirea asocierilor inverse, sugerând un impact minim al cauzalității inverse.
Rezultatele au rămas similare după excluderea persoanelor cu boli cardiovasculare, cancer sau diabet zaharat la momentul inițial.
Înlocuirea brânzei sau smântânii cu conținut ridicat de grăsimi cu alte alimente (carne procesată, carne roșie sau lactate cu conținut scăzut de grăsimi) a fost asociată cu creșterea riscului de demență.

Concluzii

Acest studiu prospectiv de mari dimensiuni sugerează că nu toate lactatele au același impact asupra riscului de demență. Brânza și smântâna cu conținut ridicat de grăsimi au fost asociate cu un risc mai scăzut de demență, în special de demență vasculară, iar în cazul brânzei, și de boală Alzheimer la persoanele fără risc genetic major.

Rezultatele contestă abordările simplificate bazate exclusiv pe reducerea grăsimilor alimentare și susțin ideea că sursa și matricea alimentară a grăsimilor sunt mai relevante decât cantitatea totală. Fiind un studiu observațional, concluziile nu pot demonstra cauzalitate, însă datele oferă un argument solid pentru reevaluarea rolului lactatelor integrale în prevenția declinului cognitiv.

Data actualizare: 18-12-2025 | creare: 18-12-2025 | Vizite: 310

Bibliografie

Du, Y., et al. (2025). High- and Low-Fat Dairy Consumption and Long-Term Risk of Dementia. Neurology. doi: 10.1212/wnl.0000000000214343. https://www.neurology.org/doi/10.1212/WNL.0000000000214343

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/woman-putting-cheese-bread-high-angle_36299884.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Stimularea nervului vag în buclă închisă (CLV): O nouă terapie promițătoare pentru recuperarea funcției membrelor superioare după leziuni medulare

Un studiu clinic de fază I/II realizat de cercetători de la Texas Biomedical Device Center (TxBDC) din cadrul Uni...

Imersiunea în realitatea virtuală cu scene arctice poate ameliora durerea

Oamenii de știință de la Imperial College London au descoperit că folosirea căștilor şi a ochelarilor VR (re...

Stimularea neurogenezei ar putea salva defectele de memorie la șoarecii cu boala Alzheimer

Oamenii de știință de la Universitatea din Illinois au descoperit cum stimularea creșterii noilor neuroni la an...

Memoria, concentrarea și alte funcții cognitive, afectate chiar și de creșterile minore ale tensiunii arteriale
Alăptarea poate ajuta la prevenirea declinului cognitiv, sugerează un nou studiu
O citokină artificială restabilește capacitatea de mers la șoriceii paralizați
Hemoglobina ca apărare antioxidantă naturală în creier

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Lactatele cresc eficiența probioticelor adăugate

Efectele probioticelor asupra menținerii sănătății depind de sursa lor, respectiv de alimentele, băuturile sa...

Colina joacă un rol important în sănătatea inimii și a creierului la adulți

Diferite concentrații de colină – vitamină din complexul B - și compuși similari din sânge par să influen�...

Laptele crud versus laptele pasteurizat: un risc de 840 de ori mai mare de îmbolnăvire

În căutare de produse organice, minim procesate, cererea pentru lactate și derivate nepasteurizate este în cont...

Biomarkeri care pot indica riscul de demență

Consumul de lactate a fost asociat cu o majorare a densității osoase la bărbații peste 50 ani

Medicația anticolinergică și riscul de demență la vârstnici

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum