Cum poți depista acasă arterele înfundate (ateroscleroza avansată) - Indicele gleznă-braț
Dr. Ford Brewer, medic cu peste 40 de ani de experiență clinică È™i fost profesor de medicină preventivă la Johns Hopkins University, este cunoscut pentru abordarea sa pragmatică a bolilor cardiovasculare. În activitatea sa, el pune accentul pe prevenÈ›ie È™i pe identificarea timpurie a riscurilor care pot duce la infarct sau accident vascular cerebral.
Într-un interviu video Dr. Brewer explică modul în care oricine poate verifica acasă dacă are placă arterială (ateroscleroză avansată) – folosind doar un tensiometru. Scopul său este de a arăta că un test simplu, realizat corect, poate oferi informaÈ›ii esenÈ›iale despre sănătatea arterelor, înainte ca problemele să devină periculoase.
De ce apar infarctele și ce este placa arterială
Dr. Brewer începe prin a reaminti un fapt puÈ›in cunoscut: cele mai multe infarcte miocardice apar la vârsta de 65 de ani la bărbaÈ›i È™i 72 de ani la femei. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu È™tiu cum să le prevină.
El descrie o situaÈ›ie des întâlnită: un pacient acuză durere toracică uÈ™oară sau oboseală, merge la medic È™i află că are colesterol crescut. PrimeÈ™te un tratament, dar pleacă din cabinet nelămurit – de ce a apărut această problemă dacă are grijă de el mai mult ca înainte?
Brewer explică: nu colesterolul este problema centrală, ci plăcile arteriale. Acestea reprezintă acumulări de substanÈ›e inflamatorii în pereÈ›ii arterelor, nu simple depozite grase. MulÈ›i oameni îÈ™i imaginează placa arterială ca pe o ceară depusă în interiorul vasului, dar în realitate, spune medicul, este un amestec inflamator vâscos – mai apropiat de consistenÈ›a mucusului.
Această „pastă inflamatorie” se formează sub stratul interior al arterei, iar când inflamaÈ›ia creÈ™te, peretele devine instabil. Ruptura unei astfel de plăci permite conÈ›inutului său să intre în fluxul sangvin, generând formarea unui cheag. Dacă acest cheag blochează o arteră coronariană – apare infarctul; dacă ajunge la creier – provoacă un accident vascular cerebral.
Prin urmare, factorul declanșator al infarctului este inflamația, nu simpla prezență a colesterolului.
De ce este important să testezi prezenÈ›a plăcii înainte de tratament
Înainte de a lua medicamente, dr. Brewer recomandă să afli dacă arterele sunt afectate de placă. Există mai multe metode medicale de evaluare – ecografie, CT coronarian, scor de calciu – dar toate necesită echipamente È™i vizite la spital.
El propune o alternativă practică, accesibilă oricui: testarea indicelui glezno-brahial (ABI – Ankle Brachial Index). Acest test poate fi efectuat acasă, folosind doar un tensiometru È™i câteva minute de atenÈ›ie.
Medicul atrage însă atenÈ›ia că persoanele cu tromboză venoasă profundă sau dureri severe de picioare ar trebui să evite testul È™i să consulte un specialist înainte de a-l face.
Cum se efectuează testul indicelui glezno-brahial acasă
Pentru a realiza testul, Brewer arată practic cum procedează:
-
Se aÈ™ază pe o canapea È™i se relaxează câteva minute, pentru ca tensiunea să se stabilizeze.
-
Măsoară tensiunea arterială la ambele braÈ›e, notând valorile.
-
Apoi măsoară tensiunea la ambele glezne, în acelaÈ™i mod.
-
Calculează indicele pentru fiecare picior, împărÈ›ind valoare sistolică a fiecărei glezne la cea mai mare valoare sistolică a braÈ›elor.
În exemplul său personal:
-
Brațul drept: 107 mmHg
-
BraÈ›ul stâng: 114 mmHg
-
Glezna dreaptă: 120 mmHg
-
Glezna stângă: 126 mmHg
Așadar:
-
ABI dreapta = 120 ÷ 114 = 1,05
-
ABI stânga = 126 ÷ 114 = 1,10
Rezultatele sale arată artere sănătoase, fără semne de obstrucție.
Medicul subliniază că testul este simplu, dar trebuie efectuat cu răbdare È™i notând corect toate valorile.
Atenție:
când luaÈ›i tensiunea arterială la glezne senzorul din manÈ™etă (de unde pleacă furtunaÈ™ul) trebuie să fie pe partea din interior a gambei (iar la braÈ› pe partea din interior a braÈ›ului) întrucât pe acolo trece artera.
Interpretarea valorilor și semnificația lor
După calcularea indicelui, urmează interpretarea:
-
1,0 – 1,4 → artere sănătoase, flexibile, fără obstrucÈ›ii;
-
0,9 – 1,0 → valori acceptabile, dar ce pot sugera uÈ™oare modificări ale fluxului sangvin;
-
≤ 0,8 → prezență probabilă de placă arterială È™i obstrucÈ›ie a fluxului;
-
> 1,4 → artere rigide, posibil calcificate, ceea ce reprezintă o altă formă de afectare.
Un rezultat anormal indică posibilitatea unei boli arteriale periferice (PAD), afecÈ›iune caracterizată prin circulaÈ›ie deficitară la nivelul picioarelor. Aceasta duce la crampe, dureri, umflături È™i căderea părului pe gambe. În timp, lipsa sângelui determină moartea lentă a È›esuturilor musculare È™i nervoase.
Dr. Brewer subliniază că persoanele cu PAD au un risc crescut de infarct È™i accident vascular cerebral, deoarece afectarea vasculară nu este locală – ea reflectă un proces inflamator generalizat în organism.
El explică È™i raÈ›ionamentul pentru care se compară presiunea de la gleznă cu cea de la braÈ›: arterele picioarelor sunt mai înguste È™i mai expuse la rigidizare; prin urmare, scăderea presiunii acolo indică o rezistență anormală la fluxul sangvin.
Ce trebuie făcut după test
După ce ai obținut valorile, urmează interpretarea practică.
Dacă indicele se află în limite normale, e un semn bun – arterele sunt flexibile. TotuÈ™i, Brewer avertizează că acest test identifică în special problemele avansate, nu întotdeauna pe cele subtile. MulÈ›i oameni pot avea plăci mici, dar instabile, care nu influenÈ›ează încă fluxul sangvin. De aceea, chiar È™i în absenÈ›a semnelor evidente, monitorizarea periodică rămâne importantă.
Dacă valorile sunt sub 0,9, este momentul să iei măsuri. Aceste rezultate arată că fluxul sangvin este deja redus, iar arterele pot fi parÈ›ial blocate. În acest caz, recomandarea este să consulÈ›i un medic pentru teste suplimentare È™i, mai ales, să începi să modifici factorii care contribuie la inflamaÈ›ie.
Brewer insistă: descoperirea unei plăci nu trebuie privită cu panică, ci ca o oportunitate de intervenție timpurie. Identificarea riscului este primul pas către prevenirea infarctului.
Concluzie – Un test simplu, o informaÈ›ie vitală
În încheiere, dr. Ford Brewer revine la ideea centrală: nu poÈ›i preveni ceea ce nu È™tii că există.
Testul ABI reprezintă un instrument accesibil oricui, care oferă o fereastră directă către starea arterelor. Printr-un simplu tensiometru È™i câteva minute de atenÈ›ie, poÈ›i obÈ›ine o informaÈ›ie pe care altfel ai afla-o abia în urma unui eveniment grav.
Mesajul său este limpede: „Înainte de a lua medicamente, înainte de a te speria de colesterol, află dacă arterele tale sunt cu adevărat sănătoase.”
Detectarea timpurie a plăcii arteriale îÈ›i poate salva viaÈ›a – iar primul pas poate fi făcut chiar acasă.
Articol realizat după prezentarea video de aici:
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Nu ne cunoaste, o striga doar pe mama ei moarta, nu mai mananca, nu mai bea nici apa...
- Ateroscleroza - tratament?
- Tratamentul cu Sortis e obligatoriu?
- Neurologie - rezultat CT cerebral
- Ateroscleroza
- Ateroscleroza a aortei abdominale