Grup de suport pentru TOC-CAP 15

am citit acum pe net ca serotonina stimuleaza actul vomei, probabil cind ma fortez sa vomit organismul face mai multa serotonina pentru a stimula actul vomei, si asa il pacalesc sa fabrice serotonina, fiindca eu ma simt mai bine cid ma opintesc sa vomit dar sa ma opintesc de citeva ori si bine adica chiar sami pacalesc centri aia nervosi care fac serotonina, asta este parerea mea, eu fac asta de citiva ani si a dat rezultate bune
acum puteti sa rideti, nu stiu ce sa zic dar la mine a dat rezultate si da rezultate
numai bine sanatate
cititi pe net Actul vomei stimuleaza serotonina;

Ziua buna dragilor,

Cath, stiu cat de crunte sunt zilele cu anxietatea asta maxima de care vorbesti, nici nu stiu ce sa iti spun, ptr ca fiecare dintre noi e UNIC si fiecare cu propriile "lipsuri", de aici si gandurile, obsesiile.
Eu pot spune doar ca metoda asta Linden m-a scos din negura aia in care ma afundasem, mi-e mult mai bine, rar ma mai apuca o anxietate, un atac de panica, o frica...destul de rar, si va spun ca nu imi pemit sa ma las paralizata de frici, nu imi permit, ptr ca viata asta e atat de scurta, incat nu vreau sa o pierd din cauza unor frici imaginare, absurde...

tratament nu iau, eu cu plantele, cu terapiile astea alternative:-)

Cafeau ma agita ff tare, si ma credeti ca tot beau??sunt dependenta de cafea...:(nu stiu cand am devenit, si mi-e rau de mor, tremur, ma trec transpiratii reci, sunt f agitata, ma invart ca leul in cusca, vorbesc repede, agitat, ce mai...ma accelereaza rau de tot, imi voi cumpara cafea fara cafeina.

Omeni buni, imi spuneti si mie cum pot trimite un mesaj privat?
eu m-am tot invartit nu gasesc niciunde optiunea asta.

Ion eu daca vomit am si murit, am o singura mare obsesie si asta include actul vomei, asa ca mie imi stimuleaza orice, numai seretonina nu:(

Prozacel frumos, o imbratisare de la mine:)
va pup pe toti!

Neata,
Ion, mersi de sfat dar sincer cred ca asta mi-ar mai lipsi, sa vomit. La cat mananc... si mai e si o boala, bulimie parca ii zice. Chestia asta mie imi suna a ritual... Ce sa zic, si-or face ele medicamentele efectul la un moment dat.
Acum ca e dimineata sunt rupta de somn. Mama si e un frig afara de mori.

Nikole, asta e metoda de meditatie? Linden.. Gasisem si eu una la un moment dat dar cand anxietatea e fff mare nu ma ajuta, la depresie nici atat.

Prozac si de la mine un pupic ce faci? Poate ne ajuta ea cu mesajele private, nici eu nu stiu.

Buna, copii!

Sunt la serviciu singurica, colegii de serviciu inca n-au ajuns, asa ca m-am gandit sa intru sa mai scriu si eu 2 vorbe. Onectoman, iti multumesc pt sfat, nu m-am gandit la asta... am fost prea "ocupata" cu... stresul.

Hai sa va dau si o veste buna: in curand se incheie a 4-a luna de tratament si incep sa ma simt mai bine, mai eliberata, am scapat si de fobia sociala, dorm profund si simt ca imi pot stapani mintea, in sfarsit am o gandire mult mai sanatoasa si...aproape limpede. Mai sunt ceva "ramasite" de ganduri urate, dar seamana mai degraba cu amintirea acelor ganduri, cred ca intelegeti ce vreau sa spun, este ca si cand mi-as aminti de niste injectii dureroase.

Sincer, nu credeam sa fac asemenea progres, sper sa ma mentin pe linia de plutire. E o boala ingrozitoare, m-a dus in pragul sinuciderii anul trecut, acum privesc in urma si realizez ca... vindecarea este posibila.

Asa ca, va rog sa fiti optimisti, intr-un fel sau altul vom supravietui si poate, cand vom fi pe deplin eliberati, ne vom putea bucura cu adevarat de viata.

Tratamentul meu difera oarecum de ale voastre, combinatia este urmatoarea: ZOLOFT, FRONTIN, RIVOTRIL, ZYPREXA VELOTAB. Pot sa spun ca pe mine m-au "reglat" aceste medicamente (nu in totalitate, dar cred ca sunt pe calea cea buna), asa ca nu disperati!

Va imbratisez cu drag,

Donnamari

Donnamari, e super ca vii sa incurajezi. Eu recunosc ca nu am fost asa buna ca tine, cand mi-a fost bine, am plecat... acum imi pare rau. Mea culpa!

buna ziua. eu va citesc zi de zi, dar nu raspund pt ca eu nu iau medicatie si nu va pot ajuta poate cu un sfat. catherine cam aceleasi stari le am si eu, credema, parca nu ma mai bucuram de viat, nimic nu ma atragea, le faceam mecanic, lipsea pofta aceea de viata. de vreo 2 zile imi este ceva mai bine, duminica facem motul celui mic, si apoi sa vad incotro o iau.
intrebati de mesaj privat dai click pe numele persoanei si iti arat toata postarile facute de ea si in josul paginii ai un chenar cu trimite mesaj catre x. iar ca sa citesti mesajul privat dai click pe profilul tau si dai in josul paginii si gasesti mesajul.
cei drept tocul nu am mai avut timp efcetiv de el, am ambii copii bolnavi, alalataieri le luam temp cand unuia cand celuilalt. si mam concentrat asupra lor. imi iubesc copii si trebuie sai pun [e [icioare am zis.
v apup

Salutare dragi mei,
Nu am intrat deoarece am o laringita de ma tine mai mult la pat.
Catehrine trebuie sa stii ca totul o sa treaca, eu imi amintesc cind faceam psihoterapie mergeam de 2 ori pe saptamina si mereu plingeam si nu stiam pe unde merg si ce se va intimpla cu mine dar in timp am inteles ca asa sunt starile acestei tulburari si cu vointa o sa fim mai bine.
Si eu am facut tratament cu Xanax plus altele.
Si eu beau cafea dar nu-mi face rau, nu mia facut niciodata.
Va pup pe toti si va doresc sanatate

Neata dragilor. Desi ieri dupa amiaza am avut o experienta f buna ca m-am spovedit si f bine mi-a prins, aseara m-a luat un rau cu anxietate de n-am dormit decat asa din ora in ora si sunt varza. Si asta chiar si cu xanax. Sper sa ma descurc azi la munca. Of.

Buna tuturor!

Catherine, draga mea, incearca sa-ti faci niste placeri, sa-ti cumperi ceva, fa ceva pt sufletul tau! Incearca sa te eliberezi de sentimentele de vinovatie, esti si tu om, cu totii am facut greseli; este f bine ca te-ai spovedit, eu n-am avut curajul asta, vei vedea ca iti va fi mai bine.

Ai mai trecut prin perioade grele, ai mai avut stari proaste si ai reusit sa le depasesti, asa ca fii convinsa ca vei iesi si acum din impas.

Nu te impovara cu griji inutile, incearca sa-ti ocupi mintea cu ganduri frumoase, afectiunea de care suferi este reversibila, gandeste-te ca te vindeci si fa-o cu bucurie!

Daca eu am iesit din prapastia in care am cazut, (si iti marturisesc ca la un moment dat nu mai aveam nicio speranta), cu siguranta vei reusi si tu.

Ma rog pt tine sa-ti fie bine, astept o veste buna de la tine. Si nu uita ca nu esti singura, sunt aici atatia oameni care iti inteleg suferinta.

D-zeu te va ajuta, vei vedea, nu te indoi de asta!

Va imbratisez pe toti cu drag,

Donnamari

buna dragi mei, catherinne77 sa sti k si eu am avut si mai am pb asta, iau prozac de mult cei vechi ma stiu, la fel k tine faceam si eu intram sa verific ceva ce eu cred ca stiam k no sa fac niciodata, astfel mi-am declansat de multe ori anxietate mare si aveam un talmes balmes in capul meu speriat, astfel a trecut multi ani pt mine.ce vreau sa-ti zic ca nu nu poti face asta, na-i facut-o pana acum nici de acum nu o vei face.ti-o spune o tocaita care la fel ca tine si ca ceilalti au o mie de probleme.in momentele alea eu iau prozac portie dubla si merg la shoping chiar de nu cumpar nimik sau la o prietena care ma intelege.va pup dragilor si numai sanatate
ps:mai fac si terapie odata pe luna sau chiar de doua ori cum am chef..asa ca stai linistita

Seara buna
Ma bucur ca m-ai treceti pe aici si cei care sunteti bine si ne ajutati cu un sfat si o vorba buna.
Catherine, sper din toata inima ca vei fi mai bine, incearca sa te odihnesti!

Eu sunt bine sau relativ bine, am avut multa treaba si asta a fost OK ca m-a tinut ocupata si deci departe de TOC.

Imi astept sotul care a fost plecat si sunt tare nerabdatoare ca a zis ca are un cadou pentru noi:))

Va pup si astept vesti mai bune
Prozac

Buna!

Aseara am adormit cu TOC, azi dimineata m-am trezit cu...TOC. Fug la medic. Stresul si-a spus cuvantul. Asta e!

Va pup,

Donnamari

Buna dimineata,
Donnamari, sa ne spui ce ai facut le medic. Da, stresul si oboseala sunt nenorocire pt noi. Ai grija.

Marisp succes cu motul celui mic si sa fie intr-un ceas bun! Asteptam si de la tine vesti.

Prozac, oau, cadou. Super si bravo tie pt cate faci.

Eu... am vrut aseara sa iau somnifer, am reusit sa iau o pastila de la farmacie de Stillnox, fara reteta. Farmacista mi-a dat-o dansa zicea de ce nu incercati doamna Sedivitax, mai sincer nu stiu, o interactiona cu ceva din Fevarin sau Xanax ca asta cica e de plante. In fine. Am vrut sa il iau dar sotul mi-a zis ca tre sa plece sa ajute un amic sa transporte ceva si a plecat pe la 9 si s-a intors la 11:30 deci... mi-a fost nu stiu cum sa il iau, singura in casa cu cel mic. Asa ca, stilul acelasi. Dormit (slava Domnului si pt asta) pana la o anumita ora si apoi treziri intr-una anxioase. La 7 am luat Xanax de dimineata si m-am mai chinuit in pat pana la 9 desi copilul se trezise si il auzeam si ma stresa ca nu sunt acolo, energica sa ma joc cu el (fapt care ma cam freaca si acum). El iar tuseste si are muci deci program nu prea putem sa ne facem, stam in casa si eu doar as zace de somn asa... Ce ma enerveaza starea asta fara energie... asta o fi de la depresie? In fine.
Maine ar trebui sa ajung la biserica, parintele mi-a zis ca ma impartaseste deci... sa imi tineti pumnii sa ajung si sa fie totul bine.
Prozac, ii tin si eu pumnii aluia mic al tau stii tu pt ce.

Hai sa scrieti ca e weekend si in weekend e mai greut...
Sper sa fiu

Era 17 mai 1992 cand am facut prima criza(gheara la inima, nod in gat, stare de neliniste).Pe 21mai a aceluias an aveam progamata cununia civila, iar pe 30 cea religioasa, inclusiv nunta.Dumnezeu stie cum au trecut toate apoi am inceput sa colind clinicile din tara.Diagnostic;sindrom depresiv anxios, prolaps de valva mitrala, artroza cervicala.Mi s a recomandat hidroxizin, diazepam si ceva betablocante.In acest timp faceam niste crize de inima, dupa mine, care de fapt erau atacuri de panica si care cedau la diazepam.Mult mai tarziu un medic de la cluj mi a dat prozac si xanax.A spus ca astea sunt medicamentele omului modern, insa eu nu am acceptat ca sunt bolnava psihic si nu le am luat.Umblam pe la cardiolog, endocrinolog, etc.Vazand ca nu ma simt bine, intr un tarziu am mers la psihiatru.Dupa 6 luni de tratament cu cipralex am inceput sa am energie, sa ma simt ca atunci, demult, in vremurile bune.Aproape uitasem cum e o stare de bine.Minunea nu a tinut mult, desi am mai luat cipralex, iau si acum, nu mai pot atinge fericirea.In prezent sunt atat de constienta si in acelasi timp am atata neputinta in mine, dorm foarte mult.Cand fac ceva ceva mai multa treaba trebuie sa dorm o zi si o noapte ca sa mi revin cat de cat.Simt cum roade depresia din mine.Nu am toc dar va rog primiti ma si pe mine in gasca voastra.Pana la urma atacul de panica, anxietatea, tocul, toate duc la depresie.Azi n am putut face nimic, ma ustura creierul, simteam cutite in el, aveam un somn si un cascat puternic.Am luat xanax si ma simt bine.Incerc sa iau cat mai putine, sa nu devin dependenta.Sunt 19 ani de diazepam, meprobamat, xanax, si tot atatia ani in care mi am gasit placerea in mancare.Am100kg.Am inteles ca voi sunteti mai tinere, aveti grija ce si cat mancati.Faptul ca am scris aici mi a usurat sufletul.Sunt serbarile zapezii la Vatra Dornei, nu pot merge, e prea frig.Sa va dea DUMNEZEU sanatate.

Termina, m-am intristat f tare citindu-ti mesajul...deocamdata vreau doar sa te imbratisez virtual tare tare...revin la un pahar de vorba si un ceai de rozmarin, ok??

Multumesc niko.In acesti ani mi am pus tot felul de intrebari;de ce eu?de ce la varsta asta?erau doar22.Am gasit un raspuns care m a consolat;sigur am mai trait ceva vieti in care am pacatuit, si acum, in prezenta, platesc tribut.Am sentimentul ca am fost medic ginecolog in Franta(in clasa a doua eram dusa de profesori in clasele mai mari si data exemplu, ce bine citesc), un medic care a asistat la mai multe avorturi decat nasteri.Eram mica, nu stiu cati ani aveam si mi doream copii.Stiam la acea vreme ca pentru a avea copii tre sa ai obligatoriu20 ani si sa fii casatorita.Spaga care o luam atunci, in prezenta viata tre s o dau pe medicamente.Simt ca asta e dar nu pot demonstra, si nici nu am suta la suta siguranta.Il rog pe domnul dr.MATEI daca stie ceva de hipnoza, dacasunt rezultate in ceea ce priveste intoarcerea in timp?Eu sunt ortodoxa, mai merg din cand in cand la biserica, caut sa fac fapte bune dar mai caut si cercetez.Am mai citit ceva mesaje de ale voastre si m am regasit;am avut momente cand imi era frica sa raman singura sa nu mi fac rau.DOAMNE FERESTE NE PE TOTI, nici n am banuit ce stari pot fi alea.In 19 ani eu n am dormit o noapte singura si nici n am de gand s o fac.Va imbratiseaza cu drag, cineva din nordul tarii.

Termina, nu-ti pierde speranta! Treci de mult timp prin asta, si imi dau seama cat de chinuitor este. Dar si faptul ca ai trecut prin atatea demonstreaza ca ai devenit o persoana puternica. Stiu cum e, depresia anihileaza vointa, pofta de viata...dar rezista! vor veni si zile mai bune! trebuie sa crezi asta! Multa sanatate si liniste iti doresc!

Buna dimineata...Chestia cu reincarnarea m a consolat, pacatele trebuiesc platite, platite cu fruntea sus si crucea in spinare.In al doilea mesaj nu m am prea facut inteleasa, copii mi am dorit in aceasta viata, o sete nebuna de a avea copii, am un baiat de 17ani care a primit drept mostenire toate anxietatile mele.Multumesc bittersweet, trebuie sa mergem mai departe, asa este, sa ne bucuram de rasatitul soarelui si de apusul lui.Eu locuiesc intr o zona foarte frumoasa din Vatra Dornei, poate ajungeti pe aici.Va las cu bine cu speranta ca nu v am plictisit.A fiert sotul meu vin, toata casa miroase, merg sa beau juma de cana, nu pot mai mult, mie rau.Salutare

Buna dragii mei!

Am fost la medic, mi-a marit doza de Frontin si Zyprexa si am primit asigurari ca am o evolutie buna si ca ma voi vindeca. Ce sa spun, de 2 zile nu ma scald in ape prea limpezi, dar am vazut ca se poate si mai bine (chiar am avut la un moment dat sentimentul ca mi-am redobandit sanatatea...)

Termina, da-mi voie sa-ti spun ca semanam f mult (de ce crezi tu ca suntem mai tinerele? eu implinesc in curand 41, nu prea arat eu de varsta asta dar ma simt mai batrana, din pacate...)in fine, si eu am senzatia ca-mi platesc pacatele din vietile anterioare, am senzatia ciudata ca am fost barbat, un om rau, pt ca in viata asta m-am chinuit tare mult. Ca si tine, am un baiat, mai maricel, are 21 de ani, e f talentat, destept, inzestrat cu o voce minunata, il cunoaste multa lume, din pacate m-a mostenit, suntem ca 2 picaturi de apa ( responsabil, plin de griji, permanent nelinistit ); as fi vrut sa-l vad mai vesel, mai relaxat, sa se bucure mai mult de varsta lui frumoasa, dar are o gandire f profunda, are intelepciunea cuiva care a trecut deja prin viata.

Sper sa ma simt mai bine, acum starea mea nu e f buna, aproape ca mi-e dor de dl. doctor, mai punea si dansul cate un pansament pe ici, pe colo...

Trec printr-o perioada mai urata cu serviciul, cred ca de-asta mi-e un pic rau.
Mai am multe de spus, dar acum simt nevoia sa ma odihnesc.

Va imbratisez cu drag, a voastra,

Donnamari

Dragilor... mie mi-e rau TARE. Dupa depresie a lovit anxietatea rau de tot, m-am cam chinuit tot weekendul. Desi aseara am incercat sa ii ofer la cel mic o iesire si sa ma comport ca si cum nimic nu ar fi in neregula... Azi m-am impartasit, SPERAM sa fiu si mai bine dar eu sunt parca mai deprimata. A inceput sa imi fie teama... Nu ma mai bucura nimic, vreau doar sa se duca starile astea nenorocite.
Parca mi-e teama de lume asa... nu stiu cum sa va spun. As zace, ma simt obosita cumplit dar nu ma pot odihni... as suna la medic dar nici nu mai stiu unde,
Pe de alta parte preotul imi zice ca nu am nimic doar imi trebuie odihna si credinta.
Nu stiu, va spun. mi-e frica... Ma uit la copilasul asta al meu si stiu cata nevoie are de mine dar nu ma simt in stare de mai nimic. Totul pare o greutate fara seaman...
Deja am aproape o luna de antidepresiv in doze maricele zic eu Fevarin 100 si acum de marti 150, nu trebuia oare sa se vada ceva?
Termina iti spun sincer ca m-a demoralizat tare mesajul tau. Doamne ce lupta.

Hai ca m-am linistit nitel din anxietate si pot sa misc. Offf. M-a ajutat tare ca si sotul m-a inteles si m-a mangaiat sa ma linisteasca si m-a ajutat Dumnezeu la care ma rugam ca o disperata. Nu stiu cat o sa ma tina binele dar...
Ma gandeam ca poate la sfarsitul saptamanii viitoare sa mergem la munte, o ajuta schimbarea aerului... Nu stiu, as face orice...
Am zis sa va scriu ca stiu ca va ingrijati. Acum ne pregatim sa mergem la cumparaturi si apoi cu baiatul la un loc de joaca si SPER pe seara sa ma linistesc si sa pot dormi.
Aseara am luat o jumatate de stilnox (ce am citti pe net de el m-a ingrozit, ca da dependenta etc) dar trezirea a fost tot asa, somn fragmentat si agitat de pe la 4 - asta cred ca e ceea ce ma impiedica sa imi revin mai repede. Daca m-as odihni.
Mai si nu mai stiu cum a fost data trecuta, in cat timp mi-au trecut starile astea... nu stiu... poate daca mi-as aminti as prinde curaj...

Salutare dragi mei si bun venit alaturi de noi termina.
Caterhine cred ca stii la fel de bine ca noi ca nu e bine sa tot cauti pe net tot felul de lucruri, care nu iti fac bine.
Te inteleg perfect, pentru ca si eu la fel faceam, cind luam xanax muream de frica la ce punea in prospect plus ca se zice ca da dependenta, dar la mine nu a fost asa, au trecut multi ani de atunci si l-am lasat fara probleme.
Chiar daca trecem prin perioade dificile nu trebuie sa disperam pentru ca o sa treaca starile astea si o sa vina si soarele pe strada noastra si Dumnezeu niciodata nu o sa ne lase.
Imi pare rau dar nu mai pot sa scriu am fata iarasi bolnavioara si trebuie sa stau cu ea.
Va pup pe toti si sanatate multa va doresc.

Pai se poate sa vb despre vieti anterioare in absenta-mi???
Mai in gluma mai in serios, cred ca toti ne spunem noua insine ca platim pacatele, nu??
Eu ma intreb zilnic, ce D-zeu Sfantul caut eu aici??
Singura fara nimeni din familie aproape, la capatul lumii, ma rog...nu ma plang, e o tara minunata, nu as pleca de aici, dar...ceva e tare ciudat, greu de explicat si nimeni nu ar intelege:(
Un dram de adevar o fi in aceasta afirmatie...stiti, zilele astea ma uitam la un fil despre Chico Xavier, cel mai renumit medium al lumii, din toate timpurile, un brazilian, care a decedat la varsta de 92 de ani si a psicografat 412 carti prin intermediul unui spirit de lumina(nu stiu in romaneste care ar fi denumirea, traduc din portugheza, posibil sa va sune ciudata denumirea) pe nume Emmanuel.

Este un film absolut impresionant, vi-l recomand, daca il gasiti pe undeva, cartile lui Chico stiu ca au fost traduse in 31 de limbi, probabil si filmul deja se gaseste la noi in tara.

Si eu ieri am avut un episod de anxietate de m-a lasat efectiv la pamant, m-a luat o durere de stomac crunta, cu senzatie de voma, lesin, ma rog...asa se manifesta un episod de anxietate la mine, Slava Domnului sunt rare, dar inca imi dau de furca.
Copilul are rau de masina, i se facuse rau, eu am intrat in panica, eram si stresata ca nu mai ajung acasa la fata, ma gandeam ca plange...a fost un clavar, nu mai ies niciodata fara pitica mea, iar de ies cu amandoi, D-zeu ma vede, e f greu sa fug dupa unul, cu unu mic in brate...ehhh...treburi din astea...

Termina, nu cred ca hipnoza ar rezolva dilema ta, cred ca te referi la regresie, care e periculoasa, si din cate stiu/auzit nu sunt oameni in tara pregatiti in acest sens, eu nu as avea incredere sa ma dau pe mana oricui.
In state sunt cativa medici care fac regresie, unul dintre ei e dr Norm Shely, acre dupa 30 de ani de practica medicala, a inceput sa cerceteze in "trecutul"pacientilor.
Descoperirile si vindecarile sunt miraculoase, daca dai o cautare pe google dupa numele medicului, vei gasi pagina oficiala al site-lui dansului, si acolo poti citi.

S-a trezit copilul, va pup pe toti!

Cath incearca o metoda de relaxare, iti trimit eu daca vrei, am un sent. ca te va ajuta, nu pierzi absolut nimic, decat 30 minute, asta daca consideri ca nu-ti foloseste.popocei.

Buna seara. Va scriu in speranta ca postarea mea, desi nu ma cunoasteti nu va va deranja si ca ma ve-ti primi si pe mine in randul vostru.. Va simt aproape - poate boala apropie- de asta mi-am permis sa scriu Am fost diagnosticata cu ttulburare depresiva cu anxietatemedicul psihiatric era nou caci diagnosticul este vechi, probabil din 1989 cand Alecandra - fiica de 7 ani a murit de leucemie. Sau boala era cuibarita de mult, asta a fost picatura care a umplut paharul. O perioada buna, la toate crizele mele de tahicardie, tensiune arteriala, stari de rau primeam invariabil calciu bromat intravenos.In toata aceasta perioada de 22 ani, am avut momente bune ( de care imi aduc aminte vag) si foarte multe proaste. Am avut si incercari de tratament psihiatric ( seroxat, coaxil , xanax ) toate intrerupte de medic caci sunt un adevarat burete ptr efectele secundare iar castigul era aproape nul. Ca sa o scurtez mi s-a infundat acum 3 ani cand a trebuit sa pun pe hold firma, Am ramas acasa, din punct de vedere material nu-mi lipseste nimic dar sufleteste sunt varza Am senzatia ca trece viata pe langa mine, nu inteleg nimic din ea. Fac foarte multe somatizari- ma doare stomacul, colecistul colonul. am deja puseuri de tensiune si tahicardie in ciuda tratamentului ( diagnosticul de HTA il am de 20 de ani si iau tratamentul zilnic cu sfintenie ) dar tot AM O FRICA DE MOARTE teribila - cu analize si controale in regula. Asa ca ajunsa la capatul puterii ( din nou a cata oara ? ) si nemaiputand fenta anxietatea am fost luni la psihiatru si mi s-a prescris ZOLOFT si CALMEPAM.Dar ce fac eu cu efectele secundare ? a luat cineva Zoloft? tot ce am citit despre el m-a isterizat - foarte multe kilograme in plus si nu numai ca nu am nevoie dar ptr tensiunea si inima mea este otrava, plus multe altele..Nu stiu ce sa fac, doctora afost rece distanta, iar la psihoterapie pot sa merg daca iau si tratament ptr depresie ( a realizat ca depresia este puternica si veche ) Nu stiu ce sa fac, am obosit de viata asta, zilnic cu teama de moarte, neliniste, senzatii de tot felul, dureri, insomnie, etc etc etc. Va multumesc ca ati avut rabdare cu mine.

Buna seara,
Of mai Catherine ma simnt asa neputincioasa in fata nenorocitei astea de boli si nu, nu compatimesc numai cu tine, ci cu toti fara sa sar pe cineva.

Este groaznic, dar va trece, Ai incredere in Dumnezeu ca va trece!

Episodul de data trecuta a trecut la fel de greu. Asa este, imi amintesc cu siguranta. Iei Fevarin 150 mg de cateva zile, mai ai nitica rabdare.

Este necesar sa treaca cateva saptamani bune ca sa se vada ceva efecte benefice.

Armina, bine ai venit printre noi. Primul sfat pe care ti l-as da e sa cauti un psihiatru pe care sa-l simti aproape de sufletul tau-pina la urma, chiar daca e medic si prescrie mediatie, lui ii destainuim starile, emotiile traile negative pe care le traim.

Am avut demult o experienta cu o dr asemanatoare, foarte rece, ce utiliza scheme de tratament iesite din uz (dr bun la care am ajuns s-a crucit cand i-am p[ovestit ce luasem) si ma trata cu sictir, din rasfatata nu ma scotea.
Vorbesc foarte serios, o sa ziceti, cum naiba toate i se intampla numai lui Prozac?!

Chiar trebuie sa va zic episodul asta, desi cred ca l-am mai relatat. Asadar, io cu TOCu nasol rau, depresie anxietati cat cuprinde, neliniste, tristete, viata de doi bani. Buuuun.
Mama saraca, femeie simpla, vorbeste cu o vecina de problema mea, vecina om cumsecade mi-o recomanda pe dr cu pricina.

Merg la ea, foarte increzatoare, schimbat tratament in totalitate, dat Rispolept 2mg/seara la culcare, restul dozelor nu le mai stiu., dar mai era Xanax si inca ceva.

Iau acest Rispolept vreo cateva zile, am simtit eu ceva nu e-n regula, dar nah, doctorita buna sa fac cum zice dumneai. Nu va exagerez, am ajuns in week-end cu un rau cumplit si un tremurat de picioare, nu-mi stapaneam picioarele erau mereu nelinistite. In week-end plang 9 ore intr-una, suna sotul la dr respectiva si ii spune pe ton sec sa nu mai imi sufle atata in **** ca nu sunt decat o rasfatata. Va jur ca nu exagerez cu nimic.

Urmeaza inca o noapte cu acelasi tratament, dupa care ajung la Urgente, injectii ajunsesem leguma in adevaratul sens al cuvantului...
Sper sa nu sperii pe nimeni
Evident am schimbat medicul, iar pe cine aud de ea, il sfatuiesc sa o ia la sanatoasa.

Nikole, Marisp va pup

Donnamari va trece, e doar un episod de low dupa care vei fi iarasi pe val.

Referitor la vieti anterioare, nu stiu eu-s mai pragmatica e musai sa simt, altfel...nu stiu nu ma simt okey.
Odata am facut un test si iesea ca am fost...femeie in Peru lol

Va pup
Prozac

Pana acum nu v-am scris de loc, doar v-am citit si iata ca dintr-o data va bombardez, dar o fac acum ca sa uit ca imi este rau si sa trec peste teama de moarte. M-a pocnit dintr-o data o durere cumplita in capul pieptului se lasa pe dreapta -colecist- si apoi colon dreapta dar cel mai important ptr mine in starile astea creste tensiunea si de aici la teama de moarte -tensiune, infarct, moarte subita nu mai este decat o secunda. Am murit - prin intensitatea sentimentului- de mii de ori, am luat calmepan asa cum mi s_ a prescris dar efectul de bine se instaleaza foarte greu. Stiu ca nu este prim criza de acest fel, am mai trecute peste zeci dar nu pot sa ma impiedic gandul care apare mereu in aceste condiutii ; daca tensiunea este prea mare si nu mai rezista vasele si in consecinta mor sau paralizie sau.. multe alte scenarii.Dar cum sa nu te gandesti la asta cand durerea este cumplita, o presiune pe tample puternica, dor muschii de la picioare, stare de lesin si multe altele. Tot ceea ce sti ; gandeste pozitiv, nu te agita, asteapta sa treaca, e doar un atac de panica - nu mai are nicio importanta, tu te focuseszi pe starea de rau care escaladeaza, escaladeaza, pana isi face efectul medicamentul.( la mine cam freu cu calmepamul) este cumplit simt ca nu mai rezist

Armina, referitor la frica de moarte...stiu cat e de cumplit sa traiesti cu ea, pe mine m-a macinat aaaani de zile, ajunsesem un om ursuz, din cauza fricii asteia ce nu-mi lasa nici un moment de respiro...a trecut, nu imi mai este frica de moarte:-)
Studiile de specialitate spun ca la baza tuturor fobiilor, fricilor, anxietatii, atacurilor de panica, sta frica de moarte.De multe ori, de fapt de cele mai mu;te ori nu o constientizam, unuia ii e frica de microbi, altuia de avion, de spatii inchise, etc...dar la baza e frica de moarte.
Tu mergi direct la tinta:-)...te-ai intrebat vreodata de ce anume ti-e rica?
Cum "vezi"tu moartea?
Ti-e frica de...ultimul minut de viata, de durere, de necunoscut, de trecerea dintr-o parte in cealalata:D...DE ce ANUME TI-E FRICA?
Eu cred cu tarie ca terapia e solutia, si daca iti permiti financiar...nu mai sta!
Cauta un specialist in probleme de anxietate si cu pasi marunti, impreuna cu terapeutul mergi innapoi in timp, sa vezi de unde provine aceasta frica...terapia te va elibera, daca ai norocul sa gasesti cum bine zice Prozacelul nostru, terapeutul compatibil cu tine.
Nu ne nastem anxiosi...ne nastem perfecti, copie a divinitatii...undeva, pe drumul vietii, ceva s-a intamplat fiecaruia dintre noi, asa am iesit din "circuit"...o intamplare nefericita, o credinta adanc tiparita in minte, nu stiu...terapia completa si corect efectuata descopera, si atunci vine eliberarea.

Armina pai asta e un atac de panica ca la carte, offff..
nimeni nu a murit in timpul unui atac de panica, nu o zic eu o zic medicii...nu se moare din atac de panica.
Ti-au luat vreodata tensiunea in timpul sau imediat dupa un atac de panica?
Atacul de panica e punctul culminant al starii de anxietate:(

In primul rtand va multumesc pentru acceptare, Acum m-am mai linistit dupa vreo doua ore, dar nicole niciodata dar niciodata nici cand am ajuns la garda la urgenta cu toate simptomele pe care le- am enumerat nu si-au dat seama de atac de panica, se multumeau sa constate tensiunea. sa astepte sa scada sau sa dea ceva gen captopril sublingual dupa care, , , , acasa, si te rog sa ma crezi ca asta nu s-a intimplat doar o data.. De doua ori, ultima data acum 18 luni, m-au internat cu iminenta de infarct, diagnostic infirmat, dar iiti dai seama ce a insemnat asta ptr psihicul meu.. Le am demult dar acum reactioneaz altfel, tin mai mult si chiar atunci cand trec parca nu trec de tot, apar zilnic si parca tin din ce in ce mai mult.Imi este frica de moarte pentru ca am senzatia ca nu am facut de-a lungul vietii ce trebuia, pe undeva am ratat drumul, m-am pierdut. Imi este frica ptr ca starile astea pe care le am ma fac irascibila, suparacioasa. uneori vindecvativa, am mai spus sau facut lucruri de care imi pare rau si am senzatia ca daca mor in perioada asta la varsta asta nu voi avea timp sa le indrept, sa ma impac cu mine, cu toti cu Dumnezeu, desi unerori am senzatia ca a muri este asa un somn lung fara vise, inchizi ochii. si gata.Aceasta ultima afirmatie kinsa mi-a fost zgaltiita rau insa la moartea fiicei mele, dar asta o sa va povestesc poate altadata.Nicole m-ai facut sa inteleg cu cateva cuvinte ce nu am intele de la medici ani, iar tu Prozac ai mare dreptate cu gasirea unui medic compatibil si crede-ma ca lucrez la asta dar se vede treaba ca mai am de tras daca e sa ma gandesc la experientele anterioare. Va multumesc doresc tuturor o saptamana usoara si linistita.
P.S. nicole da am luat btensiunea in aceste momente creste pana la 16/8, 18/9 dupa care cand ma linistesc cu sau fara calmant scade si valoarea tensiunii. Ce parere ai?