Anxietate, TOC, fobie sociala? Va rog, ajutati-ma!
Buna,
Ma numesc Mircea si trec prin momente foarte foarte dificile care simt cum imi ruineaza incet si sigur viata.
Mai exact, un an in urma am inceput sa observ niste schimbari majore in comportamentul meu: nu ma mai puteam concentra la serviciu, nu mai aveam incredere in mine, incepusem sa verific de mai multe ori acelasi lucru, traiam mereu cu spaima de a nu gresi ceva. Colegii au inceput sa observe ca ma comport ciudat, ca eram foarte stresat si speriat tot timpul si deseori trebuia sa ma confrunt si cu comentariile lor rautacioase ceea ce consider ca mi-a agravat si mai mult situatia.
Ajunsesem sa urasc enorm drumul pe care il parcurgeam zilnic catre serviciu, nu ma mai puteam concentra nici la condus, de multe ori nu realizam intr-o intersectie daca am trecut pe verde sau pe rosu si chiar ma intorceam din drum sa ma asigur ca nu s-a intamplat nimic in locul respectiv. Cand plecam de acasa trebuia sa verific de nenumarate ori apa, lumina, aragazul, etc., ajunsesem sa fac un intreg ritual din chestiile astea, la fel inainte si de culcare, doar pentru ca nu mai eram sigur de nimic.
Am aflat de pe internet ca am simtome asemanatoare anxietatii, tulburarilor obsesiv compulsive, fobie sociala. Am incercat sa discut cu sotia mea aceste probleme dar fara sa-i dau toate amanuntele (cele legate de verificatul apei, luminii, aragazului, nu stiu de ce dar parca mi-a fost rusine) si sa-i spun ca as vrea sa merg la un doctor. Cred ca a fost putin socata de toate astea si parerea ei a fost sa nu merg la doctor spunand ca totul tine numai de mine, de vointa mea si sa incerc sa depasesc momentul fara a apela la pastile care de foarte multe ori fac mai mult rau decat bine.
I-am dat drepatate atunci, nu am mers la doctor si am incercat din rasputeri sa-mi revin prin forte proprii.
Dar nu am reusit si acum dupa un an toate s-au agravat, m-am izolat complet si de prieteni, modul asta de viata devenise un cosmar, asa ca am hotarat sa-mi dau demisia de la serviciu numai sa nu mai trec prin chinurile astea ingrozitoare. Evident ca celor de la serviciu nu le-am spus motivul real, credeti-ma ca nu sunt oamenii care sa inteleaga chestiile astea. Sotia a fost realmente socata de decizia mea, spune ca nu intelege ceea ce mi se intampla si cum de am putut sa-mi dau demisia. Stiu, este foarte dureros cand intervine o astfel de problema in familie, cu toate consecintele care pot aparea, dar acum parca ma doare si mai tare cand ea imi spune ca nu ma intelege.
M-am tot gandit in ultimul timp ce anume a putut sa determine toate astea.
Intotdeauna am avut o sensibilitate exagerata la mediul social inconjurator, sa nu dezamagesc, sa nu gresesc cumva si apoi sa ma vorbeasca lumea, si de aceea am suferit enorm cand s-a intamplat sa am unele esecuri in viata.
Am suferit destul de mult in copilarie datorita unor probleme in familie, neintelegeri intre parinti, care cred ca m-au afectat enorm si afecteaza in continuare relatia noastra (ne auzim destul de rar la telefon).
Am fost intotdeauna extrem de timid, in toate genurile de relatii, la un momentdat nici nu credeam ca ma voi casatori vreodata.
Cu toate astea, m-am luptat in viata sa realizez ceva, am fost un copil foarte bun la scoala, am urmat si o facultate, m-am casatorit si chiar visam la un viitor foarte frumos pentru noi. Iar acum parca totul s-a prabusit deodata si ma simt neputiincios, fara curaj si lipsit de orice speranta. Credeti-ma ca mi-a trecut prin cap si gandul sinuciderii. Stiu, sunt credincios si stiu ce pacat mare este si daca te gandesti numai la asta. Dar asta e realitatea, incerc sa va spun tot ce simt in momentul asta.
Oameni buni, daca unii dintre voi care cititi aceste randuri ati trecut prin probleme asemanatoare sau intamplator unii chiar sinteti medici specialisti, va rog din suflet sa-mi spuneti pe ce cale sa o iau. Sunt disperat !!!
Va multumesc din suflet.
Ma numesc Mircea si trec prin momente foarte foarte dificile care simt cum imi ruineaza incet si sigur viata.
Mai exact, un an in urma am inceput sa observ niste schimbari majore in comportamentul meu: nu ma mai puteam concentra la serviciu, nu mai aveam incredere in mine, incepusem sa verific de mai multe ori acelasi lucru, traiam mereu cu spaima de a nu gresi ceva. Colegii au inceput sa observe ca ma comport ciudat, ca eram foarte stresat si speriat tot timpul si deseori trebuia sa ma confrunt si cu comentariile lor rautacioase ceea ce consider ca mi-a agravat si mai mult situatia.
Ajunsesem sa urasc enorm drumul pe care il parcurgeam zilnic catre serviciu, nu ma mai puteam concentra nici la condus, de multe ori nu realizam intr-o intersectie daca am trecut pe verde sau pe rosu si chiar ma intorceam din drum sa ma asigur ca nu s-a intamplat nimic in locul respectiv. Cand plecam de acasa trebuia sa verific de nenumarate ori apa, lumina, aragazul, etc., ajunsesem sa fac un intreg ritual din chestiile astea, la fel inainte si de culcare, doar pentru ca nu mai eram sigur de nimic.
Am aflat de pe internet ca am simtome asemanatoare anxietatii, tulburarilor obsesiv compulsive, fobie sociala. Am incercat sa discut cu sotia mea aceste probleme dar fara sa-i dau toate amanuntele (cele legate de verificatul apei, luminii, aragazului, nu stiu de ce dar parca mi-a fost rusine) si sa-i spun ca as vrea sa merg la un doctor. Cred ca a fost putin socata de toate astea si parerea ei a fost sa nu merg la doctor spunand ca totul tine numai de mine, de vointa mea si sa incerc sa depasesc momentul fara a apela la pastile care de foarte multe ori fac mai mult rau decat bine.
I-am dat drepatate atunci, nu am mers la doctor si am incercat din rasputeri sa-mi revin prin forte proprii.
Dar nu am reusit si acum dupa un an toate s-au agravat, m-am izolat complet si de prieteni, modul asta de viata devenise un cosmar, asa ca am hotarat sa-mi dau demisia de la serviciu numai sa nu mai trec prin chinurile astea ingrozitoare. Evident ca celor de la serviciu nu le-am spus motivul real, credeti-ma ca nu sunt oamenii care sa inteleaga chestiile astea. Sotia a fost realmente socata de decizia mea, spune ca nu intelege ceea ce mi se intampla si cum de am putut sa-mi dau demisia. Stiu, este foarte dureros cand intervine o astfel de problema in familie, cu toate consecintele care pot aparea, dar acum parca ma doare si mai tare cand ea imi spune ca nu ma intelege.
M-am tot gandit in ultimul timp ce anume a putut sa determine toate astea.
Intotdeauna am avut o sensibilitate exagerata la mediul social inconjurator, sa nu dezamagesc, sa nu gresesc cumva si apoi sa ma vorbeasca lumea, si de aceea am suferit enorm cand s-a intamplat sa am unele esecuri in viata.
Am suferit destul de mult in copilarie datorita unor probleme in familie, neintelegeri intre parinti, care cred ca m-au afectat enorm si afecteaza in continuare relatia noastra (ne auzim destul de rar la telefon).
Am fost intotdeauna extrem de timid, in toate genurile de relatii, la un momentdat nici nu credeam ca ma voi casatori vreodata.
Cu toate astea, m-am luptat in viata sa realizez ceva, am fost un copil foarte bun la scoala, am urmat si o facultate, m-am casatorit si chiar visam la un viitor foarte frumos pentru noi. Iar acum parca totul s-a prabusit deodata si ma simt neputiincios, fara curaj si lipsit de orice speranta. Credeti-ma ca mi-a trecut prin cap si gandul sinuciderii. Stiu, sunt credincios si stiu ce pacat mare este si daca te gandesti numai la asta. Dar asta e realitatea, incerc sa va spun tot ce simt in momentul asta.
Oameni buni, daca unii dintre voi care cititi aceste randuri ati trecut prin probleme asemanatoare sau intamplator unii chiar sinteti medici specialisti, va rog din suflet sa-mi spuneti pe ce cale sa o iau. Sunt disperat !!!
Va multumesc din suflet.
10 comentarii
Urgent mergi la un psihiatru, te va ajuta foarte mult, altfel lucrurile se vor agrava. Nu sunt medic, dar si eu sufar de depresie.
Exact, mergi la psihiatru si eu eu am trecut prin ceva asemanator si iau tratament si este totul super ok.
Mergi neaparat la psihiatru pentru tratament adecvat, gandeste pozitiv ajuta mult, bea ceai de sunatoare sau busuioc, citeste carti despre gandirea pozitiva.
O carte care m-a scos pe mine din starea asta a este Forţa gândirii pozitive de Norman Vincent Peale.
Si nu-ti mai face atatea griji totul va fi bine.
O carte care m-a scos pe mine din starea asta a este Forţa gândirii pozitive de Norman Vincent Peale.
Si nu-ti mai face atatea griji totul va fi bine.
Buna ziua,
Indiferent care este denumirea psihiatrica a tipului de anxietate care s-a format în sistemul dvs., tratamentul de electie ramane cel psihologic, cel psihiatric fiind recomandat doar in cazul in care, din rezultatele evaluarii psihologice reiese absenta acuta a resurselor necesare pentru recuperare sau imposibilitatea utilizarii lor. Aceasta conditie poate fi stabilita de un psihoterapeut, de un psiholog clinician sau de un psihiatru cu competente in psihoterapie.
Prin urmare, recomandarea mea este sa cereti ajutor in mod adecvat acolo unde puteti primi asistenta de specialitate. Faptul ca sotia nu intelege pe deplin ceea ce se intampla cu dvs. se datoreaza, se pare, atat modului fragmentat in care v-ati exprimat starile sufletesti, cat si faptului ca in intelegerea conditiei dvs. psihice insasi sotia are nevoie de ajutor si indrumare.
Va doresc multa sanatate!
Psiholog clinician,
Simina Munteanu
Indiferent care este denumirea psihiatrica a tipului de anxietate care s-a format în sistemul dvs., tratamentul de electie ramane cel psihologic, cel psihiatric fiind recomandat doar in cazul in care, din rezultatele evaluarii psihologice reiese absenta acuta a resurselor necesare pentru recuperare sau imposibilitatea utilizarii lor. Aceasta conditie poate fi stabilita de un psihoterapeut, de un psiholog clinician sau de un psihiatru cu competente in psihoterapie.
Prin urmare, recomandarea mea este sa cereti ajutor in mod adecvat acolo unde puteti primi asistenta de specialitate. Faptul ca sotia nu intelege pe deplin ceea ce se intampla cu dvs. se datoreaza, se pare, atat modului fragmentat in care v-ati exprimat starile sufletesti, cat si faptului ca in intelegerea conditiei dvs. psihice insasi sotia are nevoie de ajutor si indrumare.
Va doresc multa sanatate!
Psiholog clinician,
Simina Munteanu
buna,
Am si eu o intrebare, de un an si jumatate, am niste stari foarte ciudate, dimineata cind ma trezesc, ma trezesc cu o stare de frica care se mentine pe tot parcursul vieti,
imi trece prin cap lucruri care pina atcuma nu mi-au trecut nici o data, am o stare de nervozitate pe tot parcursul zilei, si imi este frica ca o sa nu ma mai pot controla, imi este frica ca sa nu ma ranesc pe mine sau pe cei dragi mie,
nu stiu daca este depresie, sau altceva,
de un 1 de zile m-am mutat definitiv in Statele unite ale americi, si aicea nu am fost la medic in rest am fost la medic in rominia, care cred ca era mai nebun ca nebuni mi-a recomandat niste pastile, dianosticinduma cu fobie, am facut tratamentul pe o [erioada de 7 luni si tot nimic,
va rog daca poate cineva sa imi dea un sfat
va pultumesc
Am si eu o intrebare, de un an si jumatate, am niste stari foarte ciudate, dimineata cind ma trezesc, ma trezesc cu o stare de frica care se mentine pe tot parcursul vieti,
imi trece prin cap lucruri care pina atcuma nu mi-au trecut nici o data, am o stare de nervozitate pe tot parcursul zilei, si imi este frica ca o sa nu ma mai pot controla, imi este frica ca sa nu ma ranesc pe mine sau pe cei dragi mie,
nu stiu daca este depresie, sau altceva,
de un 1 de zile m-am mutat definitiv in Statele unite ale americi, si aicea nu am fost la medic in rest am fost la medic in rominia, care cred ca era mai nebun ca nebuni mi-a recomandat niste pastile, dianosticinduma cu fobie, am facut tratamentul pe o [erioada de 7 luni si tot nimic,
va rog daca poate cineva sa imi dea un sfat
va pultumesc
Duma mine este depresie.si anxietate.eu am patit exact ca tine si urmez de mai bine d e4 luni de zile...un tratament cu cipralex de 10mg plus alprazolam (xanax) jumate/jumate/intreaga dar este FOARTE INDICAT sa mergi la un psihiatru pentru ca va sti mai bine ca noi toti ce sa-ti dea.ce sa-ti spun...multa sa natate si curaj.si mergi cat mai repede.la doctorcu depresia nu este de joaca.si eu am avut momente cand gandeam."negru"..exact ca tine.si au trecut cu medicatie.
Daca vrei sa mai vorbim.cu cea mai mare placere.
Multa sanatate iti doresc
Daca vrei sa mai vorbim.cu cea mai mare placere.
Multa sanatate iti doresc
calusu
da un search pe google cu tulburare obsesiv compulsiva (TOC) si vezi daca te regasesti in simptome
numai bine
da un search pe google cu tulburare obsesiv compulsiva (TOC) si vezi daca te regasesti in simptome
numai bine
buna mircea,
incep cu o intrebare ...consumi cafea?
daca da, atunci trebuie sa renunti complet la ea, si eu am avut probleme degenul acesta. de psihiatru nu cred ca este nevoie doar de un psiholog foarte bun si o alimentatie sanatoasa, o detoxifiere a organismului si te va ajuta foarte mult. pe langa psiholog mergi si la un medic competent in fitoterapie si cu niste ceaiuri si ceva tincturi poti face minuni fara sa te indopi cu tot felul de medicamente alopate care au si efecte adverse si plus de asta iti vor da si dependenta.
eu nu puneam mare pret pe aceste produse fitoterapice pana in momentul cand mi-au fost recomandate de cineva cu experienta si spre surprinderea mea au o mare eficienta si in palpitatii, in tristete si multe altele.
ar mai fi o varianta, aceea de a consulta un medic homeopat foarte bun.
succes!!!
numai bine si spune-i sotiei tale ca nu e de glumit cu aceste stari, trebuie actionat intr-un fel, asa singure aceste stari nu trec, ci se agraveaza!.
incep cu o intrebare ...consumi cafea?
daca da, atunci trebuie sa renunti complet la ea, si eu am avut probleme degenul acesta. de psihiatru nu cred ca este nevoie doar de un psiholog foarte bun si o alimentatie sanatoasa, o detoxifiere a organismului si te va ajuta foarte mult. pe langa psiholog mergi si la un medic competent in fitoterapie si cu niste ceaiuri si ceva tincturi poti face minuni fara sa te indopi cu tot felul de medicamente alopate care au si efecte adverse si plus de asta iti vor da si dependenta.
eu nu puneam mare pret pe aceste produse fitoterapice pana in momentul cand mi-au fost recomandate de cineva cu experienta si spre surprinderea mea au o mare eficienta si in palpitatii, in tristete si multe altele.
ar mai fi o varianta, aceea de a consulta un medic homeopat foarte bun.
succes!!!
numai bine si spune-i sotiei tale ca nu e de glumit cu aceste stari, trebuie actionat intr-un fel, asa singure aceste stari nu trec, ci se agraveaza!.
Va rog sa ma ajutat i!
Am 33 de ani si lucrez la Londra de 1 an si 6 luni.
De circa 3 luni simt.ca nu mai respir bine, .ca urmeaza sa nu mai respir. Totodata mi se formeaza Des flegma in spatele nasului.
Doctorita de family a spus.ca este anxietate si mi-a prescris Citalopram.
Dar tot nu ma simt bine. De 2 or i pe Sept merg la Urgenta. Tensiunea este buna, EKG buna, raze plamani bune. Nu fumez si nu beau.
Am 33 de ani si lucrez la Londra de 1 an si 6 luni.
De circa 3 luni simt.ca nu mai respir bine, .ca urmeaza sa nu mai respir. Totodata mi se formeaza Des flegma in spatele nasului.
Doctorita de family a spus.ca este anxietate si mi-a prescris Citalopram.
Dar tot nu ma simt bine. De 2 or i pe Sept merg la Urgenta. Tensiunea este buna, EKG buna, raze plamani bune. Nu fumez si nu beau.
Du-te si la ORL si apoi, daca nu-ti gaseste nici acolo ceva ce sa justifice senzatia permanenta ca nu poti respira bine, sa te trimita doctorita de familie la un psihiatru.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 5obsesie sau dragoste?
- 1anxietate
- 10Problema psihica?
- 6un raspuns va rog: contraceptivele pot afecta psihicul?
- 3Frica de cei apropiati
- 18Ajutati-ma- Anxietate cu atacuri de panica
- 1anxietate si dureri de cap
- 17atac de panica si anxietate
- 21Recadere in tulburare obsesiv-compulsiva
- 8Anxietate dupa consumul de marijuana?
- 10Anxietate si instabilitate psihica
- 7Sufar de anxietate generalizata
- 4Rhodiola rosea
- 5Sunt bolnav psihic? Sau ce am?
- 1Durere spate si manaa stanga
- 8Tulburari de anxietate, de concentrare si memorare, anxietate.Ma poate ajuta cineva?
- 23Atac de panica
- 7Panică și anxietate, ajutor de la stat
- 2Care e cel mai bun antidepresiv pentru TOC?
- 1TOC simptome!!!
Mai multe informații despre: Fobia sociala Anxietatea Tulburarea obsesiv-compulsiva
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: