Încălzirea globală și apneea obstructivă în somn: o amenințare în creștere pentru sănătatea globală și economia mondială

Un studiu internațional de amploare publicat în Nature Communications a investigat pentru prima dată impactul încălzirii globale asupra prevalenței apneei obstructive în somn (AOS), o afecțiune respiratorie nocturnă cu largă răspândire și consecințe severe asupra sănătății și productivității. Folosind date de la peste 116.000 de utilizatori din 41 de țări, autorii au demonstrat o asociere clară între temperaturile ridicate ale aerului și creșterea semnificativă a riscului de AOS.
Temperaturile globale în 2023 au atins cele mai ridicate valori din ultimii 2000 de ani, cu o abatere de peste 2°C față de perioada preindustrială. Se estimează că până în 2100, temperatura medie globală ar putea crește cu 2,1 până la 3,4°C, în lipsa unor intervenții climatice suplimentare. Efectele temperaturilor ridicate asupra sănătății sunt multiple și bine documentate: creșterea mortalității, deteriorarea sănătății mintale, scăderea duratei somnului și reducerea activității fizice.

În același timp, AOS afectează aproape 1 miliard de adulți la nivel global. Această afecțiune este definită prin colapsuri repetate ale căilor respiratorii superioare în timpul somnului, cu efecte severe asupra funcției cardiometabolice, siguranței rutiere, calității vieții și costurilor socio-economice. Până în prezent, puține studii au evaluat relația directă între temperatura mediului și AOS, iar estimările globale ale impactului combinat asupra sănătății și economiei au lipsit cu desăvârșire.

Despre studiu

Cercetarea s-a bazat pe o bază de date unică, obținută de la 116.620 de utilizatori ai unui senzor validat de monitorizare a somnului, cu un total de aproximativ 62 milioane de nopți înregistrate. Majoritatea participanților erau de vârstă mijlocie, cu un procent de 22,7% femei. Prevalența AOS moderată până la severă (indicele apnee-hipopnee ≥ 15 evenimente/h) a fost de 25,4%, iar pentru formele severe (indicele apnee-hipopnee ≥ 30) de 8,9%.

Temperatura ambientală a fost corelată cu rata de apariție a AOS în noaptea următoare, utilizând date climatice globale (ERA5). Analiza a demonstrat o relație doză-răspuns: la temperaturi extreme (percentila 99; 27,3°C), riscul de AOS a crescut cu 45% față de zilele mai reci (percentila 25; 6,4°C). Acest risc a fost chiar mai mare în cazul AOS severe (+49%).

Rezultate

Asocierea dintre temperatură și prevalența AOS

• Relația doză-răspuns dintre temperatură și AOS este clară și non-liniară.
• Riscul de AOS a crescut semnificativ în 29 din cele 41 de țări analizate.
• Țările europene au prezentat cele mai mari creșteri de risc – în unele cazuri de până la dublul riscului la temperaturi extreme.
• Creșterea riscului a fost mai accentuată la: bărbați, persoane cu indice de masă corporală mai mare, indivizi care dorm în mod obișnuit peste 6 ore pe noapte.

Povara asupra stării de bine și sănătății (DALYs)

În cele 29 de țări unde s-a detectat o asociere între temperatură și AOS (1,02 miliarde persoane), creșterea prevalenței AOS în 2023 a fost responsabilă de pierderea a 788.198 ani de viață ajustați pentru dizabilitate (DALYs). Din aceștia, 27.180 au fost ani de viață pierduți prin deces prematur (YLL).

Exemplu local: în Londra, creșterea temperaturii cu 0,7°C între 2000 și 2023 a dus la:

• +150 milioane de zile-personă cu AOS,
• +59.365 DALYs pierduți în 2023, cu 92% mai mult decât în 2000.

Impact economic și asupra productivității

În 2023, s-au înregistrat:

• 80 milioane zile de prezentism (prezență la muncă cu eficiență redusă),
• 25 milioane zile de absenteism,
• cu un cost economic estimat la 30 miliarde USD.

Cumulativ, costul total al AOS asociată încălzirii globale în 2023 a fost estimat la 98 miliarde USD (inclusiv impactul asupra stării de bine și productivității).

Proiecții viitoare până în 2100

Folosind scenariile climatice IPCC (SSP126 – SSP585), autorii au modelat impactul viitor:

• O creștere globală a temperaturii de ≥1,8°C față de nivelurile preindustriale ar putea dubla povara AOS până în 2100.
• Pierderile estimate (2023–2100) în funcție de scenariul climatic variază între: 16,9 și 47,4 milioane DALYs, 0,9 și 2,8 trilioane USD în pierderi de productivitate.

Scenariile cu încălzire moderată (SSP245 – 2,8°C) pot conduce la rate de 260 DALYs la 100.000 locuitori, comparabile cu cele actuale pentru Australia.

Limite și implicații

• Studiul include predominant utilizatori din țări dezvoltate, cu acces la dispozitive moderne și climatizare, posibil subestimând povara globală reală.
• Subreprezentarea femeilor (22,7%) limitează aplicabilitatea universală.
• Lipsa datelor despre temperaturile interioare, comorbidități și tratamente poate duce la o estimare conservatoare.
• Estimările nu includ posibila creștere a obezității, un factor major de risc pentru AOS, care ar putea crește prevalența AOS cu 10–30% suplimentar până în 2050.

Concluzii

Acest studiu demonstrează, prin date robuste și la scară globală, că încălzirea globală crește semnificativ riscul și povara apneei obstructive în somn. Fără măsuri ferme de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, AOS ar putea deveni o problemă majoră de sănătate publică și economică până în 2100.

Pentru a preveni această escaladare, autorii recomandă:

• Limitarea încălzirii globale sub 1,5°C, conform Acordului de la Paris;
• Extinderea monitorizării și tratamentului AOS la scară globală;
• Investiții în infrastructură climatică adaptivă (ex. acces la răcire);
• Programe de prevenție a obezității, ca parte a efortului de reducere a prevalenței AOS.

Rezultatele studiului subliniază clar că sănătatea somnului este o verigă esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice.