Noi recomandări bazate pe dovezi pentru gestionarea constipației cronice

Cercetători de la King’s College London au elaborat primele ghiduri dietetice bazate pe dovezi pentru adulți cu constipație cronică, concluzionând că kiwi-urile, pâinea de secară și apa cu conținut mineral ridicat pot contribui la ameliorarea simptomelor [1]. Ghidurile, publicate simultan în Journal of Human Nutrition & Dietetics și Neurogastroenterology & Motility (octombrie 2025), au fost elaborate în colaborare cu British Dietetic Association (BDA) și oferă o perspectivă nouă asupra abordării nutriționale a constipației cronice.

Context

Constipația cronică este o afecțiune frecventă, cu impact semnificativ asupra calității vieții și costurilor sistemelor de sănătate [2]. Deși recomandările clinice tradiționale au insistat pe creșterea aportului de fibre și lichide, dovezile care susțin eficiența acestor strategii în constipația cronică sunt limitate [3].

Noile ghiduri britanice reprezintă o schimbare de paradigmă: pentru prima dată, recomandările dietetice au fost fundamentate pe meta-analize riguroase și pe metodologia GRADE, recunoscută internațional pentru evaluarea calității dovezilor [4].

Despre ghidurile actuale

Obiectiv și metodologie

Scopul cercetătorilor a fost să dezvolte un set complet de ghiduri bazate pe dovezi privind rolul alimentației și al suplimentelor nutriționale în managementul constipației cronice [4].

Au fost realizate patru revizuiri sistematice și meta-analize, incluzând 75 de studii clinice randomizate (RCT), din care au rezultat 59 de declarații de recomandare [5]. Acestea au fost evaluate prin metoda GRADE și validate prin consens Delphi de către un grup interdisciplinar (dieteticieni, gastroenterologi, fiziologi intestinali, medici de familie) [6].

Pentru a fi acceptată, o recomandare trebuia să atingă un nivel de acord de minimum 85 % între experți [6]. În total, 27 de recomandări au fost considerate puternice, iar 32 condiționate [5].

Domenii analizate

Ghidurile au inclus intervenții variate:

• alimente integrale (ex. kiwi, pâine de secară, prune);

• băuturi (inclusiv apă minerală);

• suplimente alimentare (psyllium, magneziu, probiotice);

• modele dietetice generale [4,5].

Calitatea globală a dovezilor a fost considerată scăzută până la moderată, ceea ce subliniază nevoia de cercetări suplimentare [5].

Rezultate principale

Kiwi-urile

Mai multe RCT-uri au investigat efectul fructelor, inclusiv al kiwi-urilor, asupra tranzitului intestinal. Meta-analizele au arătat că aportul de fructe crește frecvența scaunelor comparativ cu controlul sau cu suplimentele de psyllium (diferență medie +0,36 scaune/săptămână, IC 95 %: 0,25–0,48) [7].

Studiile specifice pe kiwi au raportat o toleranță mai bună comparativ cu prunele sau psyllium-ul, în special prin reducerea balonării și disconfortului abdominal [8]. Deși dovezile sunt încă limitate, ghidurile acordă kiwi-urilor o recomandare condiționată pentru ameliorarea constipației cronice [5].

Pâinea de secară

Două studii clinice controlate au comparat consumul zilnic de 6–8 felii de pâine de secară cu pâinea albă și au constatat o scădere semnificativă a timpului de tranzit intestinal (diferență medie –20,9 ore, IC 95 %: –29,3 la –0,5; p < 0,001) [9].
De asemenea, s-a observat o creștere a greutății scaunului, însă la unii participanți s-au raportat episoade de balonare, probabil din cauza conținutului ridicat de fibre fermentabile [9].

Apa cu conținut mineral ridicat

Analiza a patru RCT-uri (755 participanți) a arătat că proporția celor care au răspuns la tratament a fost mai mare în grupul care a consumat apă minerală bogată în săruri (RR = 1,47, IC 95 %: 1,20–1,81; p = 0,0002) [10].
Totuși, nu s-au observat îmbunătățiri semnificative ale durerii abdominale sau altor simptome subiective [10]. Efectul favorabil pare să provină din acțiunea osmotică a mineralelor, în special a sulfaților și a magneziului [11].

Suplimente de psyllium

O meta-analiză ce a inclus 16 RCT-uri (1.251 participanți) a arătat că suplimentele de psyllium cresc semnificativ frecvența și consistența scaunelor [12]:

• Rata de răspuns: 66 % în grupul cu fibre vs 41 % în control (RR = 1,48; IC 95 %: 1,17–1,88; p = 0,001);

• Frecvența scaunelor: SMD = 0,72 (IC 95 %: 0,36–1,08; p = 0,0001);

• Consistența scaunelor: SMD = 0,32 (IC 95 %: 0,18–0,46; p < 0,0001).
  Efectul optim s-a observat la doze >10 g/zi și la durate ≥4 săptămâni. Totuși, flatulența a fost mai frecvent raportată [12].

Probiotice

Într-o analiză ce a reunit 30 de RCT-uri (plus 4 cu sinbiotice), probioticele au crescut rata de răspuns clinic (RR = 1,28; IC 95 %: 1,07–1,52; p = 0,007) și frecvența scaunelor (SMD = 0,71; IC 95 %: 0,37–1,04; p < 0,00001) [13].
Tulpina Bifidobacterium lactis a fost cea mai constant asociată cu îmbunătățirea simptomelor [13].

Suplimente de oxid de magneziu

Analizele disponibile arată că 68 % dintre pacienții care au luat oxid de magneziu au răspuns la tratament, față de 19 % în grupul control (RR = 3,32; IC 95 %: 1,59–6,92; p = 0,001) [14].
Au fost observate îmbunătățiri semnificative ale frecvenței scaunelor (MD = +3,72/săptămână; IC 95 %: 1,41–6,03) și consistenței (MD = +1,14 puncte pe scala Bristol; IC 95 %: 0,48–1,79) [14].

Intervenții cu dovezi slabe

Deși senna (un laxativ natural) este frecvent utilizată, ghidurile arată că nu există dovezi solide care să susțină eficiența acesteia în constipația cronică [5].

Interpretare și implicații clinice

Rezultatele ghidurilor indică o schimbare clară de direcție:

• Kiwi-urile, pâinea de secară și apa minerală pot fi integrate ca soluții nutriționale utile, cu beneficii moderate, dar dovedite;

• Psyllium-ul și oxidul de magneziu rămân cele mai susținute intervenții;

• Probioticele specifice, în special Bifidobacterium lactis, pot aduce beneficii suplimentare.

Autorii subliniază însă că majoritatea studiilor actuale evaluează intervenții izolate, nu modele alimentare complexe, iar variabilitatea metodologică (doze, durată, definiții ale răspunsului) limitează generalizarea rezultatelor [4,5].

Conform dr. Eirini Dimidi, coordonatoarea studiului, „abilitatea de a îmbunătăți această afecțiune prin modificări alimentare ar putea permite pacienților să își autogestioneze mai bine simptomele și să își îmbunătățească calitatea vieții” [1].

Concluzii

Ghidurile elaborate de King’s College London reprezintă un punct de referință în managementul nutrițional al constipației cronice.
Acestea oferă pentru prima dată clinicienilor și pacienților recomandări clare, gradate și bazate pe dovezi privind rolul alimentelor și suplimentelor în ameliorarea simptomelor.

Deși kiwi-urile, pâinea de secară și apa minerală nu sunt „remedii miraculoase”, includerea lor într-o strategie nutrițională personalizată poate avea un efect benefic real, susținut de date științifice emergente.