Ochii uscați

©

Autor:

Ochii uscați - sindrom cunoscut în termeni medicali de „xeroftalmie” - reprezintă o afecțiune oculară caracterizată de uscarea mucoasei corneene și conjunctivale, secundară scăderii producției de lacrimi de către glanda lacrimală. Cauză principală este deficitul de vitamină A în organism.

În mod fiziologic, corneea și mucoasa conjunctivală trebuie să fie, în permanență, umede. Deficitul de vitamină A în organism duce la uscarea corneei și a mucoasei conjunctivale prin scăderea secreției de lacrimi de către glandele lacrimale. În cele din urmă, aceste aspecte patologice duc la apariția unei inflamații corneene și conjunctivale cunoscută sub denumirea de „keratoconjunctivită uscată”.

Sindromul ochilor uscați poate apărea la orice vârstă și la ambele sexe, dar este mai frecvent întâlnită în rândul copiilor din țările aflate în curs de dezvoltare, în rândul persoanelor vârstnice și în rândul femeilor aflate peste vârsta de 25 de ani (o cauză posibilă fiind variațiile hormonale care pot apărea în perioada fertilă). [1], [2], [3]

Cauze și factori de risc

După cum spuneam, principala cauză a ochilor uscați este reprezentată de deficitul de vitamină A în organism.

Există însă și anumiți factori de risc, care prin prezență, pot determina apariția sindromului de ochi uscat. Acești factori de risc sunt reprezentați de următoarele aspecte:

  • Anumite afecțiuni sistemice, precum sindromul Sjogren, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, artrita psoriazică, tiroidita, artrita reumatoidă, diabetul zahart, boala Parkinson, spondilita anchilozantă, ciroza hepatică
  • Purtarea îndelungată a lentilelor de contact
  • Administrarea unor medicamente precum antialergice, antipsihotice, antidepresive, diuretice, anticoncepționale orale
  • Anumite intervenții chirurgicale efectuate pentru corectarea problemelor de refracție a corneei (precum LASIK, PRK, etc.)
  • Munca îndelungată pe calculator (care facilitează apariția xeroftalmiei prin scăderea frecvenței de clipire a ochilor)
  • Anumiți factori de mediu, precum prezența aerului uscat în mediul de locuit, praful, expunerea frecventă și îndelungată la aer condiționat, soarele puternic, vântul, gerul
  • Anumite afecțiuni ale pleoapelor
  • Fumatul
  • Procesul fiziologic de îmbătrânire a organismului
  • Traumatisme ale glandelor lacrimale
  • Paralizia periferică de nerv facial
  • Conjunctivite cronice. [1], [2], [3], [4], [5]


Semne și simptome clinice

Manifestările clinice apărute în cadrul sindromului de ochi uscat sunt localizate bilateral și sunt reprezentate de:

  • Arsuri oculare
  • Durere oculară
  • Înțepături
  • Senzația de corpi străini intraoculari
  • Prurit ocular
  • Senzația permanentă de uscăciune a ochilor
  • Eritem ocular
  • Episoade de hipersecreție lacrimală, urmate de uscăciune oculară
  • Vedere încețoșată
  • Dificultate de la purtarea lentilelor de contact
  • Dificultate de a plânge
  • Scăderea toleranței oculare față de activitățile desfășurate pe calculator, scris sau citit.


Aceste manifestări clinice se accentuează pe timpul zilei sau în cazul depunerii unui efort vizual prelungit și se ameliorează pe timpul nopții. În anumite cazuri, la marginea pleoapelor se formează un anumit strat de mucus care îmbracă aspectul fals de secreții lacrimale vâscoase. În formele severe și avansate de boală, conjunctiva prezintă o culoare galben-palidă, iar pe suprafața corneei apar mici ulcerații și filamente atașate epiteliului cornean.

Cele mai frecvente afecțiuni care pot duce la apariția ochilor uscați.

Sindromul Sjogren

Este o afecțiune cronică autoimună, caracterizată prin atacarea, de către organism, a țesuturilor și a celulelor proprii, sănătoase. Principalul semn clinic specific sindromului Sjogren este reprezentat de incapacitatea glandelor lacrimale de a produce lacrimi și a glandelor salivare de a produce salivă. Alte manifestări clinice caracteristice sindromului Sjogren sunt reprezentate de:

  • distrugerea și pierderea danturii,
  • tulburări de masticație și deglutiție,
  • dificultate la vorbire,
  • tuse seacă și persistentă,
  • ulcerații bucale,
  • voce răgușită,
  • inflamarea glandelor salivare,
  • uscăciunea mucoasei vaginale,
  • uscăciunea mucoasei oculare însoțită de oboseală oculară,
  • mucoasă conjunctivală iritată,
  • senzația de corpi străini intraoculari,
  • fotofobie,
  • prurit ocular,
  • conjunctivită,
  • keratită,
  • senzația de arsură sau usturime a ochiului,
  • vedere încețoșată.

Sclerodermia

Este o afecțiune imunologică a țesutului conjunctiv care presupune fibrozarea și apariția unor leziuni degenerative la nivelul pielii și a viscerelor. Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin apariția sindromului Raynaud, caracterizat la rândul său prin apariția vasoconstricției puternice a vaselor de sânge de la nivelul degetelor, acestea devenind inițial reci și palide, cianotice și dureroase, iar mai apoi hiperemice. Aceste manifestări clinice pot fi însoțite de mialgii, artralgii, artrite, afectare esofagiană caracterizată prin pirozis, durere retrosternală, grețuri și vărsături, afectarea stomacului cu dureri abdominale, meteorism și alte semne clinice datorate afectării pulmonare, renale, cardiace și nervoase.

Lupusul eritematos sistemic

Este o afecțiune cronică autoimună caracterizată prin pierderea toleranței organismului față de structurile celulare și tisulare proprii și aparția unor autoanticorpi care luptă împotriva acestora, distrugându-le. Boala se caracterizează clinic prin

  • febră,
  • oboseală, astenie,
  • scădere ponderală, anorexie,
  • artralgii, artrite, mialgii,
  • apariția eritemului facial „în fluture”,
  • alopecie,
  • ulcerații bucale nedureroase,
  • pleurezie,
  • pericardită,
  • peritonită,
  • afectare pulmonară (pneumonie, embolie pulmonară, etc.),
  • pancardită,
  • grețuri,
  • vărsături,
  • dureri abdominale difuze,
  • sindrom dispeptic,
  • splenomegalie,
  • limfadenopatii,
  • uscăciune oculară afectare psihică.

Artrita reumatoidă

Este o afecțiune inflamatorie cronică sistemică, caracterizată prin deformarea și ulterior distrugerea articulațiilor din organism. Boala se caracterizează prin durere și redoare matinală la nivelul articulațiilor afectate, tumefacție și căldură locală, deformare și lezare funcțională, apariția vasculitei și a nodulilor reumatoizi sub scleră, keratoconjunctivită sicca, apariția sindromului de ochi uscat, irităiridociclită, endocardită, amiloidoză, splenomegalie, neutropenie, etc.

Spondilita anchilozantă

Este o afecțiune inflamatorie cronică, caracterizată prin afectarea articulației sacroiliace, a articulației degetelor și apaiția unui proces inflamator la nivelul zonei de inserție a fasciilor, tendoanelor și ligamentelor. Din punct de vedere clinic, spondilita anchilozantă se caracterizează prin durere lombară sau fesieră, care apare după repaus prelungit și cedează la mobilizare, artrită, uveită, sindrom de ochi uscat, dactilită, entezită psoriazis, durere toracică, tuse, durere și redoare cervicală, deformarea coloanei vertebrale, anorexie, scădere ponderală, febră, transpirații nocturne, etc.

Artrita psoriazică

Este o afecțiune inflamatorie a articulațiilor și a structurilor moi adiacente (ligamente, tendoane, enteze), care apare în asocierea psoriazisului. Boala se caracterizează clinic prin semne de afectare a articulațiilor periferice – dactilită asimetrică, tenosinovită, entezită (durere, eritem și tumefacție locală, redoare matinală, impotență funcțională), a articulațiilor axiale (afectarea articulației sacroiliace), manifestări clinice cutanate (placarde cutanate eritemato-scuamoase), manifestări oculare (conjunctivită, keratoconjunctivită sicca, sindrom de ochi uscat, episclerită), afectare unghială, afectare cardiacă.

Diabetul zaharat

Este o afecțiune cronică, caracterizată prin creșterea nivelului de zahăr în sânge (a glicemiei). Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin tre semne clinice cardinale – poliurie, polifagie, polidipsie și numeroase complicații acute sau cronice, printre care se numără retinopatia diabetică, sindromul de uscat, maculopatia.

Ciroza hepatică

Este o afecțiune hepatică cronică, considerată stadiu final al altor boli cronice ale ficatului, caracterizată prin fibroză extensivă cu apariția nodulilor hepatici de regenerare, dezorganizarea arhitecturii hepatice și scăderea numărului de hepatocite. Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin:

  • astenie,
  • stare generală alterată,
  • scădere ponderală,
  • malnutriție,
  • anorexie,
  • icter,
  • eritem palmar,
  • steluțe vasculare,
  • febră,
  • sindrom hemoragipar,
  • apariția petelor albicioase la nivelul membrelor superioare,
  • infertilitate,
  • tulburări menstruale,
  • hepatomegalie (marginea inferioară a ficatului devine ascuțită),
  • splenomegalie,
  • ascită,
  • hipotensiune arterială,
  • sindrom de ochi uscat,
  • hipertensiune portală. [1], [2], [3], [4], [5]


Diagnostic. Investigații paraclinice utile

Sindromul de ochi uscat trebuie investigat pentru identificarea bolii cauzatoare, pentru a putea administra tratamentul corespunzător de combatere a acesteia din urmă și pentru a putea preveni aparița diferitelor complicații.

Consultul oftalmologic realiat în acest sens trebuie să cuprindă verificarea acuității vizuale, examinarea pleoapei, a corneei și a conjunctivei, evaluarea filmului lacrimal (care urmărește evaluarea aspectului, a consistenței și a clarității lacrimilor și aprecierea timpului de rupere a acestuia).

Examinarea obiectivă a secreției lacrimale se realizează prin efectuarea testului Schirmer.

Pentru efectuarea bolii de fond se recomandă efectuarea unor serii de investigații paraclinice, precum:

  • Determinarea anticorpilor anti-Ro și anti-La, sialogramă, determinarea debitului salivar, scintigrafie salivară, CT, radiografie toracică în cazul bolnavilor suspectați cu sindrom Sjogren.
  • Determinarea autoanticorpilor antinucleari, antiADN dublu catenar, antiRNP, anti-Sm, anti-Ro, anti-La, anti histone, antiproteină P ribozomal, pentru depistarea lupuului eritematos sistemic.
  • Analize de sânge, determinrea factorului reumatoid și a ACPA, examinarea lichidului sinovial, biopsie sinovială, radiografie sau ecografie articulară, RMN în cazurile suspecte de artrită reumatoidă.
  • Analize de sânge, determinarea HLA B27, examen radiologic al articulației sacroiliace și a joncțiunii dorsolombare, în cazul suspiciunii de spondilită anchilozantă.
  • Hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui, determinarea amiloidului seric A, examinarea lichidului sinovial, examen radiologic al articulației afectate, CT, RMN în caz de apariție a artritei psoriazice.
  • Determinarea glicemiei a jeun și a hemoglobinei glicozilate, în cazul bolnavilor suspectați cu diabet zaharat. [1], [2], [3]
  • În cazul cirozei hepatice se recomandă determinarea aminotransferazelor, a albuminemiei, a proteinelor totale serice, a colesterolului total, a bilirubinei totale și directe, a fosfatazei alcaline și a gamaglutamin transpeptidazei, determinarea indicelui de protrombină și a fibrinogenului, imunoelectroforeză cu determinarea IgG-urilor și explorare virusologică în cazul bolnavilor suspecți de hepatită. [1], [2], [3], [4], [5]


Tratament

Tratamentul simptomatic administrat în cazul sindromului de ochi uscat presupune utilizarea produselor medicamentoase cu rol de substituire a secreției lacrimale (lacrimi artificiale sub formă d espray sau picături). În formele severe de boală se poate recurge la utilizarea pe timp îndelungat a lentilelor de contact hidrofile, a dispozitivelor din colagen sau a inserturilor din silicon la nivelul punctului lacrimal inferior.

Totodată este necesar tratamentul etiologic de combatere a cauzei, mai exact a bolii de fond care a dus la apariția sindromului de ochi uscat și îndepărtarea factorilor de risc care pot favoriza apariția xeroftalmiei.
În cazul sindromului de ochi uscat apărut în contextul deficitului de vitamină A, se administrează vitamină A și acizi grași omega-3 sub formă medicamentoasă.

Tratamentul administrat în cazul bolnavilor cu sindrom Sjogren presupune utilizarea medicamentelor de stimulare a secreției salivare și lacrimale, administrarea înlocuitorilor de salivă și a gelurilor de salivă artificială, utilizarea lacrimilor artificiale, a lebrefianților vaginali, administrarea picăturilor oculare cu ser autolog, administrarea medicamentelor expectorante (erdosteină, acetilcisteină, etc.) care au rolul de a stimula secreția salivară, administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene cu rol în combaterea durerilor oculare, administrarea xilitolului, a sorbitolului, a acidului malic sau a extractului de in pentru hidratarea zonei oculare.

Tratamentul administrat în sclerodermie are drept scop combaterea și ameliorarea tulburărilor vasculare, imunologice și a procesului de fibrozare excesivă. Combaterea tulburărilor imunologice se poate realiza prin imunoterapie cu Ciclofosfamidă, Ciclosporină, Metotrexat, Mycophenolat, fotoforeză extracorporeală, plasmafereză, imunoablație cu transplant de celule stem. Combaterea procesului de fibrozare excesivă se poate realiza prin administrarea de interferon, antagoniști de TGF beta, D-penicilamină, relaxină, minociclină, etc. Sindromul de vasoconstricție puternică apărut în cadrul sclerodemriei poate fi combătut prin terapie vasodilatatoare cu inhibitori de fofodiesterază, antiagregante, blocante de calciu (Amlodipină, Diltiazem), antagoniști de endotelină, antioxidante, analogi de prostacicline sau chirurgicalprin simpatectomie, microarteriolită radicală, amputații, debridări, grefe.

Tratamentul bolnavilor cu lupus eritematos sistemic constă în administrarea antimalaricelor de sinteză (Dapsonă), a antiinflamatoarelor nonsteroidiene (Naproxen), a corticosteroizilor (Prednison), a imunosupresoarelor (Azatioprină, Ciclofosfamidă, Ciclosporină, Metotrexat, etc. și a terapiei biologice (cu Belimumab).

Tratamentul artritei reumatoide presupune administrarea antiinflamatoarelor nonsteroidiene, a glucocorticoizilor, a terapiei remisive sintetice (cu Metotrexat, Leflunomid, Sulfasalazină, etc.) sau biologice (cu Adalimumab, Certolizumab, Etanercept, Infliximab, etc.).

Tratamentul administrat în cazul spondilitei anchilozante presupune utilizarea antiinflamatoareor nonsteroidiene și a glucocorticoizilor pentru diminuarea durerii și a inflamației locale și administrarea terapiei biologice cu agenți anti-TNF alfa (Adalimumab, Infliximab, Certolizumab, etc.).

Tratamentul artritei psoriazice constă în administrarea de antialgice (Tramadol) pentru combaterea durerii locale, antiinflamatoare nonsteroidiene și glucocorticoizi pentru combaterea sindromului inflamator local, imunosupresoare (Metotrexat, Ciclosporină, Sulfasalazină, etc.) și medicamente biologice (Adalimumab, Infliximab, Etanercept) pentru întreruperea mecanismului patogenic al bolii.

Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat constă în administrarea de insulină sau medicamente antihiperglicemiante noninsulinice (biguanide, sulfonilureice, etc.), în funcție de tipul bolii.

Tratamentul administrat în cazul bolnavilor cu ciroză hepatică poate fi medicamentos sau chirurgical. Tratamentul medicamentos presupune administrarea medicamentelor cu efect antifibrotic, precum colchicina, interleukina 10, corticosteroizi, rosiglitazonă, silibinum, silimarină, S-adenozilmetionină, pentoxifilină, acid ursodeoxicolic, etc. Totodată, în caz de apariție a ascitei se administrează diuretice, precum Furosemid, iar în caz de apariție a hipertensiunii portale se administrează mononitrați (isosorbidmononitrat) și beta-blocante (Propanolol). Tratamentul chirurgical este reprezentat de transplantul hepatic. [1], [2], [3], [4], [5]


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.