Pot face sport dacă sunt răcit? Se poate agrava răceala?

Pentru a înÈ›elege dacă putem sau nu să desfășurăm orice fel de activitate fizică atunci când suntem răciÈ›i, trebuie să avem câteva informaÈ›ii despre răceală. De asemenea, trebuie să înÈ›elegem când putem È™i când nu putem să facem sport, în funcÈ›ie de starea generală, de patologia asociată (dacă există) È™i de simptomatologia manifestată. Ce modificări au loc la nivel muscular, beneficiile sportului asupra sănătății sunt alte detalii pe care le vom aborda.
Despre „banala" răceală
Răceala reprezintă o infecÈ›ie virală a tractului respirator superior, care afectează în principal cavitatea nazală (nasul). Gâtul (oro-faringele), sinusurile È™i laringele pot fi afectate. Semnele È™i simptomele răcelii pot apărea la mai puÈ›in de 2 zile de la expunerea la virus, È™i constau în tuse, durere în gât, rinoree (îÈ›i curge nasul), congestie nazală, strănut, cefalee (durere de cap) È™i febră. Alte simptome asociate sunt mialgiile (durerile musculare), fatigabilitatea/astenia (oboseală), senzaÈ›ia de presiune în urechi, diminuarea/alterarea gustului sau mirosului È™i inapetenÈ›a (lipsa poftei de mâncare). Durerea de gât este prezentă în aproximativ 40% din cazuri, iar tusea È™i mialgiile apar la 50% din persoanele răcite. Febra se întâlneÈ™te mai rar la adulÈ›i, fiind comună pentru sugari È™i copii mici. Tusea este moderată comparativ cu cea din gripă. Tusea È™i febra la adult indică o probabilitate mai mare de gripă, între cele două patologii existând similitudini. Majoritatea indivizilor se recuperează în 7-10 zile, însă unele simptome pot dura până la 3 săptămâni. Persoanele susceptibile (vârstnici, copii mici, gravide, imunosuprimaÈ›i, cei cu boli asociate) pot avea o evoluÈ›ie nefavorabilă, spre pneumonie. Culoarea sputei sau a secreÈ›iilor nazale variază de la incoloră/albicioasă (seroasă) la galben-verzuie (mucopurulentă sau purulentă), neexistând o asociere între aceasta È™i agentul etiologic (virusul care a produs răceala). SecreÈ›iile nazale devin mai vâscoase È™i capătă o culoare galben-verzuie pe măsură ce boala evoluează, nefiind sugestive pentru infecÈ›ia bacteriană.
Există peste 200 de virusuri care sunt implicate în apariÈ›ia răcelii, însă rinovirusurile sunt cauza cea mai frecventă, fiind implicate în 30-80% din infecÈ›ii. Alte virusuri întâlnite sunt: coronavirusurile (15%), virusurile gripale/influenza (10-15%), adenovirusurile (5%), virusul sinciÈ›ial respirator, enterovirusurile, virusurile parainfluenza È™i metapneumovirusul uman. Frecvent la apariÈ›ia infecÈ›iei participă mai multe virusuri. Simptomele nu sunt specifice pentru un anumit tip de virus. Se transmit pe calea aerului în timpul contactului apropiat cu persoane infectate sau indirect prin obiecte ce urmează calea oro-nazală (contact cu gura sau nasul). Virusurile care cauzează răceală pot determina È™i infecÈ›ii asimptomatice.
Factorii de risc sunt colectivitățile (creșă, È™coală), vârsta (copiii mici È™i sugarii sunt mai predispuÈ™i la răceală), anotimpul (răceala apare mai frecvent toamna È™i iarna), deficienÈ›a sistemului imun (creÈ™te riscul de a răci), fumatul (creÈ™te riscul È™i severitatea răcelii), privarea de somn/alterarea calității somnului È™i stresul (în special psihologic). Simptomele apar ca urmare a răspunsului imun la infecÈ›ie, È™i mai puÈ›in din cauza distrucÈ›iei tisulare virale. În influenza sau gripă există o simptomatologie similară, dar mai severă, asociind mai rar rinoree.
Un adult face 2-3 episoade de răceală pe an, iar copiii ajung È™i la 6-8 episoade pe an. InfecÈ›ia este mai frecventă în anotimpul rece, în special la fumători. Nu există vaccin, iar prevenÈ›ia primară constă în spălarea mâinilor, evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii cu mâinile murdare È™i evitarea contactului cu persoane bolnave.
Tratamentul este simptomatic, zincul reduce durata și severitatea simptomelor, iar antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) ajută la controlul durerii. Antibioticele și antitusivele nu sunt indicate.
Evoluția bolii:
Debutul răcelii se caracterizează prin astenie, senzaÈ›ie de frig, strănut È™i cefalee, după câteva zile adăugându-se rinoreea È™i tusea. Simptomele pot apărea È™i la 16 ore de la expunere, intensitatea maximă (peak-ul tabloului simptomatic) fiind atinsă după 2-4 zile de la debut. Durata medie a tusei este de 18 zile, însă aceasta poate persista È™i după vindecarea infecÈ›iei virale. La copii, tusea are o durată mai mare de 10 zile în 35-40% din cazuri È™i persistă peste 25 de zile în aproximativ 10% din cazuri.
Transmiterea răcelii:
Transmiterea se realizează pe calea aerului, prin picăturile Flügge (picături de secreÈ›ie nazofaringiană, care conÈ›in germeni patogeni, expulzate în aer prin tuse, strănut sau conversaÈ›ie; scad în dimensiuni prin evaporare la nucleosoli-particule foarte mici (1–10 μm în diametru), uscate, care pot rămâne în aer pentru perioade lungi de timp, contribuind astfel la transmiterea unor boli infecÈ›ioase de la un individ la altul prin intermediul aerului) È™i prin contact direct cu secreÈ›ii nazale infectate sau obiecte contaminate. Rinovirusurile supravieÈ›uiesc până la 18 ore în mediul extern, pot fi luate pe mână È™i transportate până la nivel oro-nazal sau până la ochi, acestea constituind porÈ›i de intrare în organism. Răceala produsă de rinovirusuri are perioada de maximă infecÈ›iozitate (contagiozitate) în primele 3 zile ale simptomatologiei.
Diagnostic:
DiferenÈ›ierea între infecÈ›iile virale ale tractului respirator se face pe baza sediului principal al simptomatologiei, care este nasul în cazul răcelii, gâtul pentru faringită È™i plămânii pentru bronÈ™ită. Pot fi afectate simultan mai multe segmente ale tractului respirator, ceea ce îngreunează diagnosticul. Răceala se caracterizează prin inflamaÈ›ia mucoasei nazale È™i un grad variabil de inflamaÈ›ie a gâtului.
Tratamentul:
Sunt indicate antalgice (pentru durere) È™i antipiretice (pentru febră), precum ibuprofen sau acetaminofen (paracetamol). Antitusivele nu sunt indicate, mai ales la copii. Administrarea intranazală de corticosteroizi nu este eficientă. Decongestionantele nazale au beneficii reduse. Antihistaminicele îmbunătățesc simptomatologia la debut (1-2 zile). Ipratropiumul ameliorează rinoreea. Antibioticele nu au nici un efect în infecÈ›ia virală, iar prin efectele lor adverse pot dăuna organismului. Nu există antivirale eficiente în răceală. Alte alternative sunt: irigaÈ›iile nazale (cu apă sărată), badijonaj cu miere de albine, suplimente cu zinc (pot produce anosmie - pierderea permanentă a mirosului), ceai de echinaceea, consumul de usturoi, hidratare corespunzătoare (apă, suc de fructe, zeamă de lămâie), supa de găină sau alte lichide calde (ameliorează congestia nazală), odihnă adecvată, ajustarea temperaturii È™i umidității ambientale (aerul cald È™i umed ameliorează tusea È™i congestia), gargară cu apă caldă È™i sărată (ameliorează durerea de gât). Vitamina C nu reduce riscul sau severitatea răcelii, dar este posibil să scurteze durata simptomatologiei.
Prognostic:
Răceala are o evoluÈ›ie auto-limitată, majoritatea simptomelor se ameliorează sau dispar după o săptămână. În jumătate din cazuri, simptomatologia dispare după 10 zile, iar în 90% din cazuri după 15 zile. ComplicaÈ›iile severe pot fi întâlnite la vârstnici, sugari, copii mici sau imunosupresaÈ›i (infecÈ›ie HIV, cancere, boli cronice). Pot apărea infecÈ›ii bacteriene secundare: sinuzită (8% din cazuri), infecÈ›ii auriculare (30% din cazuri), faringită.
Complicații:
otită medie (otalgie, secreții nazale purulente, febră), criză de astm bronșic, sinuzită acută, faringită streptococică, pneumonie, crup, bronșiolită.
Prevenție:
spălarea corectă pe mâini, dezinfectarea obiectelor, utilizarea È™erveÈ›elelor când tuÈ™iÈ›i sau strănutaÈ›i, nu folosiÈ›i la comun vesela sau alte obiecte personale, evitarea contactului cu persoanele răcite, rămâneÈ›i la domiciliu când aveÈ›i o răceală.
Este necesar consultul de specialitate atunci când: simptomele persistă mai mult de 3 săptămâni sau se agravează brusc, temperatura este mai mare de 38,5 grade, apar dureri toracice sau se instalează dispneea, aveÈ›i boli cronice (diabet, boli cardio-pulmonare, afectare renală sau neurologică), sunteÈ›i imunocompromis (după chimioterapie).
Efectele activității fizice (sportului) asupra sănătății:
Activitatea fizică de rutină reduce È›esutul adipos de la nivel abdominal, ajută la controlul greutății corporale, îmbunătățeÈ™te profilul lipidic (scade trigliceridele È™i LDL-ul, creÈ™te HDL-ul), creÈ™te sensibilitatea la insulină È™i asigură un echilibru glicemic, scade tensiunea arterială (TA), reduce inflamaÈ›ia sistemică, are efecte benefice asupra coagulării sangvine, îmbunătățeÈ™te fluxul coronarian È™i funcÈ›ia endotelială. De asemenea, sportul scade nivelul proteinei C reactive (CRP) care este un mediator al inflamaÈ›iei. Toate aceste modificări induse de activitatea fizică determină scăderea incidenÈ›ei bolilor cronice È™i a decesului prematur.
Sportul asociază È™i o stare de bine din punct de vedere psihologic, prin reducerea stresului, anxietății È™i depresiei, ajutând la prevenirea È™i managementul bolilor cardiovasculare, diabetului, osteoporozei, hipertensiunii arteriale, obezității È™i cancerului. DisfuncÈ›ia endotelială apare odată cu înaintarea în vârstă, la fumători È™i în boli cronice (patologie coronariană, insuficiență cardiacă congestivă, infarct miocardic, diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, obezitate). Activitatea fizică îmbunătățeÈ™te funcÈ›ia endotelială (vasculară) independent de alÈ›i factori de risc.
Modificările de la nivelul muÈ™chiului în timpul exerciÈ›iului fizic:
DeÈ™i acumularea de acid lactic la nivelul musculaturii cauzează oboseală, acidul lactic reprezintă È™i o potenÈ›ială sursă de energie în timpul exerciÈ›iilor fizice de intensitate crescută. Reducerea pH-ului È™i a fluxului sangvin nu influenÈ›ează oboseala indusă de activitatea fizică, iar pierderea homeostaziei nu apare la sfârÈ™itul exerciÈ›iului fizic. Lactatul eliberat de muÈ™chiul ischemic acÈ›ionează asupra neuronilor senzoriali care inervează musculatura, È™i astfel contribuie la apariÈ›ia durerii ischemice. De asemenea, lactatul produce o creÈ™tere a tensiunii arteriale, afectează excitabilitatea cortexului motor È™i poate constitui un semnal al oboselii pentru creier.
ExerciÈ›iul fizic acut generează radicali liberi, având drept consecință peroxidarea lipidelor sau lipidoperoxidarea. O perioadă de repaus de 18 ore este insuficientă pentru eliminarea produÈ™ilor de peroxidare lipidică din organism, iar acumularea acestora determină leziuni ale membranei celulare È™i chiar moarte celulară. Peroxidarea lipidică, ce rezultă în urma exerciÈ›iului fizic cu intensitate È™i durată adecvată, este incapabilă să producă o liză semnificativă a celulelor musculare scheletice. Activitatea fizică uÈ™oară (de intensitate scăzută) nu produce stres oxidativ.
În timpul efortului fizic intens se produc modificări metabolice È™i ionice la nivel muscular. Modificările concentraÈ›iei lactatului È™i ionilor de hidrogen, potasiu È™i calciu se corelează cu oboseala musculară. Activarea glicogenolizei È™i glicolizei anaerobe duce la acumularea de ioni de hidrogen cu scăderea pH-ului. Eliberarea ionilor de hidrogen în sânge prin diferite mecanisme de transport È™i tamponarea intramusculară a hidrogenului joacă un rol important în reglarea pH-ului muscular. Cele mai importante sisteme membranare de transport implicate în reglarea pH-ului sunt schimbul Na/H (cel mai important), cotransportorul Na/bicarbonat È™i cotransportorul lactat/H. Eliminarea ionilor de hidrogen È™i a lactatului este importantă pentru restaurarea performanÈ›ei musculare. O parte mică a oboselii se datorează creÈ™terii fosfatului anorganic care reduce forÈ›a rezultată, È™i acumulării de K la nivelul tubilor T care afectează potenÈ›ialul de acÈ›iune. Cea mai mare parte o oboselii musculare este produsă de scăderea concentraÈ›iei de Ca la nivelul reticulului sarcoplasmatic È™i de reducerea sensibilității la Ca a proteinelor contractile.
Facem sau nu sport când suntem răciÈ›i?
Sportul este permis atunci când simptomele sunt localizate de la gât în sus, adică la nivelul capului („green light symptoms” sau „above the neck rule”): durere de gât, congestie nazală, rinoree, strănut, lăcrimarea ochilor, cefalee, otalgie. Otalgia la copii este produsă de infecÈ›ie, dar la adulÈ›i, durerea poate fi localizată la nivelul gâtului cu iradiere în ureche. Cauzele otalgiei sunt infecÈ›iile sinusurilor, infecÈ›iile dentare, faringitele sau schimbările bruÈ™te de presiune. Dacă otalgia nu afectează echilibrul, activitatea fizică este permisă, însă este recomandată evitarea exerciÈ›iilor care pun presiune pe sinusuri. În cazul congestiei nazale, sportul poate ajuta la eliberarea căilor nazale, îmbunătățind respiraÈ›ia.
Atunci când simptomele sunt localizate sub nivelul gâtului activitatea fizică este interzisă, fiind necesară odihna. Tusea, constricÈ›ia toracică sau disconfortul gastric sunt semnale care indică necesitatea odihnei. Realizarea oricărei activități fizice atunci când sunt prezente simptome mai severe ale răcelii, precum febra, este periculos È™i prelungeÈ™te durata bolii. Sportul va compromite sistemul imun, deoarece organismul se va axa pe producerea de energie necesară pentru funcÈ›ia musculară, în loc să lupte cu boala. Dacă temperatura este mai mare de 37,5 grade, sugerează existenÈ›a unei infecÈ›ii în organism, fiind necesar repausul fizic.
Simptomele care interzic activitatea fizică („red light symptoms”) sunt:
- tusea (productivă),
- atigabilitatea (oboseala),
- constricția toracică,
- congestia pulmonară,
- greața sau disconfortul gastric,
- mialgiile, diareea,
- febra și
- frisoanele.
Febra se asociază cu slăbiciune, deshidratare, mialgii È™i inapetență. Efortul fizic poate agrava febra, determinând apariÈ›ia deshidratării. De asemenea, febra reduce forÈ›a È™i rezistenÈ›a musculară, afectând coordonarea È™i precizia miÈ™cărilor, cu creÈ™terea riscului de accidentări. Tusea poate permite activitate fizică atunci când este seacă, rară È™i neînsoÈ›ită de alte simptome mai severe. Tusea productivă sugerează o răceală, gripă sau uneori pneumonie, împiedicând efortul fizic prin inducerea dispneei È™i asteniei (poate apărea oboseala musculaturii respiratorii). Disconfortul digestiv cu greață, diaree, vomă, crampe abdominale se asociază cu senzaÈ›ie de slăbiciune È™i deshidratare, necesitând repaus fizic.
În prezenÈ›a simptomelor de răceală, exerciÈ›iile fizice însoÈ›ite de transpiraÈ›ie abundentă pot agrava simptomatologia. TranspiraÈ›ia excesivă duce la deshidratare, cu uscarea mucoasei tractului respirator, agravând congestia respiratorie È™i durerea de gât. Dacă simptomatologia permite activitate fizică, este indicată o hidratare corespunzătoare în timpul exerciÈ›iilor. Odată cu ameliorarea simptomelor, activitatea fizică se poate relua cu creÈ™terea graduală a intensității exerciÈ›iilor. Intensitatea efortului fizic se modulează (se ajustează permanent) până când simptomele dispar.
După vindecarea răcelii, activitatea fizică are un rol esenÈ›ial în menÈ›inerea sănătății. InfecÈ›iile tractului respirator superior (infecÈ›ii ale sinusurilor, faringite manifestate prin durere în gât) au o incidență mai redusă la populaÈ›ia adultă activă fizic. Activitatea fizică zilnică poate reduce incidenÈ›a acestor infecÈ›ii cu până la 43%.
-Common cold, https://www.nhs.uk/conditions/common-cold/
-Common Colds: Protect Yourself and Others, https://www.cdc.gov/features/rhinoviruses/index.html
-Common cold, https://en.wikipedia.org/wiki/Common_cold
-Health benefits of physical activity: the evidence, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1402378/
-Exercise: Health benefits, types, how it works, https://www.medicalnewstoday.com/articles/153390.php
-Should you exercise with a cold or flu?, https://www.blackmores.com.au/cold-flu-and-immunity/should-you-exercise-with-a-cold-or-flu
-Working Out While Sick: Good or Bad?, https://www.healthline.com/nutrition/working-out-while-sick
-Physical exercise, oxidative stress and muscle damage in racehorses, https://s3.amazonaws.com/academia.edu.documents/44115082/Physical_exercise_oxidative_stress_and_m20160325-26584-1evc71x.pdf?AWSAccessKeyId=AKIAIWOWYYGZ2Y53UL3A&Expires=1544121671&Signature=DzdCqK0gNgf%2FTQFTJsAPRN2yRUI%3D&response-content-disposition=inline%3B%20filename%3DPhysical_exercise_oxidative_stress_and_m.pdf
-Effect of Lactate Accumulation during Exercise-induced Muscle Fatigue on the Sensorimotor Cortex, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3885857/
-Effects of Physical Activity and Inactivity on Muscle Fatigue, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3355468/
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni