Sauna - o reducere cu până la 40% a mortalității de orice cauză

Bryan Johnson, antreprenor și biohacker american cunoscut pentru proiectul său Blueprint, este una dintre cele mai excentrice figuri din domeniul longevității. Obsesia sa pentru optimizarea funcțiilor umane l-a condus spre experimente neobișnuite – de la injectarea de măduvă osoasă tânără și terapii cu plasmă, până la 9.500 de minute petrecute în camere hiperbare. De data aceasta însă, Johnson a decis să testeze o metodă veche de mii de ani: sauna uscată finlandeză.
În cadrul unui experiment de 90 de zile, el a dorit să afle dacă această practică, populară în nordul Europei, poate aduce beneficii măsurabile asupra sănătății cardiovasculare, detoxifierii și chiar fertilității.

De ce nu am făcut saună mai devreme

Bryan Johnson recunoaște că, deși a încercat aproape toate terapiile moderne de regenerare, nu a integrat sauna în rutina sa până acum. Motivele sale au fost în primul rând științifice: deși datele din Finlanda arată beneficii impresionante – o reducere cu până la 40% a mortalității de orice cauză la persoanele care fac saună de patru sau mai multe ori pe săptămână – aceste studii s-au bazat exclusiv pe populația finlandeză.

Johnson s-a întrebat dacă rezultatele pot fi extrapolate la alte populații, având în vedere specificul genetic și climatic al Finlandei. În plus, finlandezii combină frecvent sauna cu expunerea la frig – scufundarea în apă înghețată fiind o tradiție națională – ceea ce ar putea influența efectele observate.

Mai mult, sauna reproduce unele reacții fiziologice similare exercițiului fizic – creșterea ritmului cardiac, vasodilatația și transpirația intensă – ceea ce l-a făcut să se întrebe dacă aduce beneficii suplimentare pentru cineva care face deja sport zilnic.

Decizia de a începe a venit abia când medicul său principal, dr. Mike Malin, i-a spus: „Bryan, trebuie să începi sauna acum. Beneficiile sunt prea mari ca să le ignori.”

Protocolul de 90 de zile

După consultarea literaturii științifice, echipa Blueprint a stabilit un protocol strict, inspirat din studiile finlandeze cu cele mai bune rezultate:

• Tipul de saună: saună uscată finlandeză

• Temperatura: 200°F (aproximativ 83°C)

• Durata: 20 de minute per sesiune

• Frecvența: 7 zile pe săptămână

Această frecvență ridicată a fost aleasă deoarece studiile arătau că persoanele care fac între 4 și 7 sesiuni săptămânal au o reducere suplimentară cu 16% a mortalității comparativ cu cei care fac doar 2-3 ședințe.

Bryan Johnson s-a angajat să respecte cu strictețe protocolul și să își monitorizeze un set amplu de biomarkeri fiziologici, cardiovasculari și hormonali, înainte și după experiment.

Prima săptămână: dificultățile inițiale

Primele zile au fost extrem de dificile. Temperatura ridicată de 200°F s-a dovedit mult peste experiențele sale anterioare cu saune mai blânde (120–145°F). Johnson a descris senzația ca fiind „un dragon care scuipă foc”, adăugând că dacă ai pune un albuș de ou înăuntru, s-ar coagula.

Pentru a face față disconfortului, a introdus o tehnică de respirație 4–6 (inspirație 4 secunde, expirație 6 secunde) pentru calmare și reglarea ritmului cardiac. Totodată, a început să folosească un pachet de gheață acoperit cu un prosop pe cap, pentru a proteja scalpul de deshidratarea produsă de căldura uscată.

După câteva zile, au apărut efecte secundare: crampe musculare severe în timpul nopții, localizate la gambe și ischiogambieri, care îl trezeau brusc din somn. Medicul său a suspectat deshidratarea și pierderea de electroliți, confirmate ulterior printr-un test cu plasture Gatorade.

Analiza a arătat că Bryan pierdea în fiecare ședință aproximativ 18 uncii de transpirație și 600 micrograme de sodiu, fără a înlocui suficient mineralele pierdute. După ce a crescut aportul de electroliți cu 50% înainte și 50% după saună, crampele s-au redus semnificativ.

Totuși, somnul a rămas afectat, iar el a descris prima săptămână drept „cea mai solicitantă terapie pe care am făcut-o vreodată”.

Cu toate acestea, analiza datelor fiziologice a adus primele semne pozitive: tensiunea arterială sistolică centrală a scăzut cu 5,83%, semn al unei vasodilatații induse de căldură, care reduce presiunea asupra arterelor și a organelor interne.

A doua săptămână: procesul de detoxifiere

În cea de-a doua săptămână, Bryan Johnson a început să simtă o adaptare treptată. Crampele au dispărut, somnul s-a îmbunătățit, iar sesiunile au devenit o parte a rutinei zilnice.

Totuși, a apărut o nouă întrebare: sauna elimină într-adevăr toxinele sau, dimpotrivă, le intensifică efectele?

Pentru a minimiza riscul de expunere, el a adoptat câteva măsuri de precauție:

• Evitarea turnării apei pe pietre, deoarece apa de la robinet poate conține substanțe toxice precum PFAS (per- și polifluoroalchili), care devin volatile la temperaturi mari.

• Utilizarea exclusivă a îmbrăcămintei din bumbac, pentru a evita interacțiunea dintre materiale sintetice și căldură.

• Duș imediat după fiecare sesiune, pentru a îndepărta prin spălare toxinele eliminate prin transpirație.

Această etapă a experimentului a marcat trecerea de la adaptarea fizică la explorarea impactului metabolic și toxicologic.

„Icing the boys” – protejarea fertilității

Unul dintre cele mai discutate și controversate aspecte ale experimentului a fost utilizarea unui „scut de gheață” pentru organele genitale.

După analiza literaturii științifice, echipa lui Johnson a constatat că expunerea testiculelor la căldură poate afecta semnificativ spermatogeneza, proces care durează aproximativ 74 de zile. Chiar și o creștere de 2°C peste temperatura corporală normală poate reduce producția de spermatozoizi.

Pentru a evita acest efect, Bryan a recurs la o soluție ingenioasă: un „ice diaper” improvizat, alcătuit din pachete de gheață poziționate strategic. Deși subiectul a devenit viral pe rețelele sociale, intenția a fost una clară – menținerea funcției reproductive ca parte integrantă a sănătății sistemice.

„Blueprint nu este doar despre longevitate, ci despre vitalitate în fiecare organ, inclusiv cel reproductiv”, a explicat el.

Tipuri de saună: uscată, umedă sau infraroșu?

După ce a pus la punct rutina zilnică, Bryan Johnson a decis să clarifice o întrebare frecventă: „Care tip de saună este cel mai eficient?”

El a analizat trei variante majore:

• Sauna uscată finlandeză, cu umiditate relativă scăzută (10–20%) și temperaturi ridicate (până la 200°F / 83°C);

• Sauna umedă (cu aburi), în care umiditatea poate ajunge la 100%, limitând însă temperatura maximă la 115°F / 46°C;

• Sauna cu infraroșu, care încălzește corpul direct prin radiație, nu prin aer, și funcționează la temperaturi mai joase (sub 150°F / 65°C).

Bryan a subliniat că majoritatea studiilor științifice privind beneficiile cardiovasculare și longevitatea se bazează pe sauna uscată finlandeză. Combinația dintre căldura intensă și aerul uscat produce un stres termic controlat, suficient de mare pentru a stimula răspunsuri fiziologice profunde – vasodilatație, creșterea ritmului cardiac și activarea mecanismelor de termoreglare.

În schimb, saunele cu infraroșu, deși populare pentru întreținere și relaxare, nu reproduc condițiile de temperatură și stres cardiovascular observate în studiile longitudinale. Din acest motiv, Johnson a ales să continue experimentul numai cu saună uscată, considerând-o cea mai potrivită pentru o evaluare științifică riguroasă.

Rezultatele intermediare (săptămâna a treia)

După trei săptămâni de protocol constant, datele au început să se contureze. Sub supravegherea echipei sale medicale, Bryan Johnson a efectuat noi analize pentru a evalua nivelurile de toxine, parametrii cardiovasculari și indicatorii de fertilitate.

Rezultatele au fost remarcabile:

• Trei toxine din corp au trecut de la niveluri anormal de ridicate la nedetectabile;

• În ansamblu, s-a observat o scădere semnificativă a markerilor toxici, depășind toate rezultatele anterioare obținute de el prin alte terapii;

• Tensiunea arterială centrală a continuat să scadă, iar ritmul cardiac în repaus s-a redus cu 4,4%, indicând o îmbunătățire a condiției cardiovasculare și a capacității de recuperare;

• Fertilitatea, măsurată prin indicatorii de calitate a spermei, a crescut cu 31%, atingând de șase ori nivelul considerat clinic normal pentru bărbații fertili.

Bryan a descris aceste rezultate ca fiind „neașteptat de profunde” și „unic documentate” în literatura științifică.

El a remarcat că efectele sinergice ale saunei și răcirii locale (prin pachetele cu gheață) ar putea fi cheia acestui rezultat paradoxal: în timp ce căldura generală stimulează circulația, răcirea locală protejează testiculele, rezultând o optimizare a fluxului sanguin și a calității spermei.

Săptămânile 4–7: întreruperea și reluarea experimentului

După 23 de sesiuni, Bryan a fost nevoit să întrerupă rutina pentru o perioadă de 11 zile, în timpul unei călătorii în Europa, inclusiv în Scandinavia — ironia fiind că nu a avut timp să folosească o saună acolo.

La întoarcere, a decis să continue experimentul pentru a ajunge la 48 de ședințe totale. Această a doua etapă a avut două obiective principale:

• Să observe dacă efectele pozitive se mențin, se amplifică sau se diminuează după expuneri repetate;

• Să testeze efectul eliminării „ice diaper”-ului pentru o perioadă de două săptămâni, pentru a vedea impactul căldurii asupra fertilității fără protecție.

Bryan a glumit spunând că a „gătit” organele reproducătoare la 200°F „în numele științei și al omenirii”.

Această etapă avea să aducă unul dintre cele mai importante momente ale experimentului: contrastul între beneficiile cardiovasculare și efectele dăunătoare asupra fertilității masculine.

Rezultatele finale

La finalul celor 48 de sesiuni, Johnson și echipa sa au analizat toate datele biometrice. Rezultatele au fost clare și spectaculoase:

Efecte negative

• Fertilitatea s-a prăbușit – valorile markerilor au scăzut cu aproximativ 50% în absența protecției cu gheață.

• Bryan a concluzionat cu umor amar: „Am devenit exemplul de avertisment pentru orice bărbat care face saună fără protecție.”

Efecte pozitive

• Elasticitatea arterială a crescut între 25% și 50%, echivalentul unui „rejuvenare vasculară de 10 ani”;

• VEGF (Vascular Endothelial Growth Factor), proteina responsabilă de formarea noilor vase de sânge, a crescut de cinci ori față de valorile obținute anterior, îmbunătățind circulația și oxigenarea tisulară;

• În combinație cu exercițiile fizice, sauna a arătat un efect sinergic major asupra sănătății cardiovasculare, explicând în parte scăderea cu 40% a mortalității observată în studiile finlandeze.

Pentru Johnson, rezultatele au confirmat că sauna nu este doar un obicei relaxant, ci o intervenție fiziologică reală — cu efecte măsurabile asupra sistemului circulator, metabolismului și detoxifierii.

Ce ar trebui să faci

În concluzia experimentului, Bryan Johnson a oferit un ghid concis pentru cei care doresc să adopte o rutină similară:

• Frecvență optimă: 3–5 sesiuni pe săptămână;

• Durată: 15–20 minute per sesiune;

• Temperatură: 175–200°F (80–93°C);

• Tip de saună: preferabil uscată, nu umedă sau infraroșu;

• Momentul ideal: după exercițiu fizic, pentru efecte cardiovasculare amplificate;

• Hidratare: supliment de electroliți înainte și după sesiune;

• Siguranță:

  • Evită expunerea la toxine (haine sintetice, materiale tratate chimic);

  • Nu pune apă pe pietre, pentru a evita eliberarea de substanțe volatile din apă;

  • Fă duș imediat după fiecare ședință;

  • Bărbații ar trebui să folosească pachete de gheață non-toxice, fără BPA, pentru protecția fertilității (efectele saunei sunt temporare);

  • Evită sauna în sarcină sau în boli cardiace necontrolate.

Pentru cei care nu au acces la o saună, Johnson a amintit că exercițiul fizic regulat produce reacții termice similare — transpirație, creșterea ritmului cardiac, activarea mecanismelor de detoxifiere — și rămâne „alternativa gratuită” cea mai eficientă.

După reluarea răcirii testiculare, Bryan a observat o recuperare de 30% a fertilității în doar câteva săptămâni, confirmând reversibilitatea efectelor termice.