AHA 2026: 49% dintre adulții americani au afecțiuni cardiace

Un studiu realizat de American Heart Association și publicat în revista Circulation la data de 21 ianuarie 2026 a analizat cele mai recente date din Statele Unite și la nivel global privind bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și factorii majori de risc cardiometabolic. Cercetarea arată că povara bolilor cardiovasculare continuă să crească, fiind strâns legată de prevalența în creștere a obezității, diabetului și a sindromului cardiovascular–renal–metabolic.

Rezumat

• Aproape 49% dintre adulții din Statele Unite trăiesc cu o formă de boală cardiovasculară.

• Până în anul 2050, sunt prognozate creșteri majore ale prevalenței hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat și obezității.

• Controlul tensiunii arteriale și al glicemiei s-a deteriorat în ultimii ani, în ciuda progreselor terapeutice.

• Este introdus un nou capitol dedicat sindromului cardiovascular–renal–metabolic, care evidențiază interconectarea patologiilor metabolice, renale și cardiovasculare.

• Persistă inechități rasiale și socioeconomice semnificative în ceea ce privește riscul, tratamentul și prognosticul bolilor cardiovasculare.

Context

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel global, iar evaluarea periodică a tendințelor epidemiologice este esențială pentru orientarea politicilor de sănătate publică. American Heart Association publică anual acest raport statistic, care integrează date din multiple surse populaționale și studii clinice, având ca bază conceptul de sănătate cardiovasculară, extins recent pentru a include și componenta renală și metabolică. Raportul din 2026 continuă această abordare integrată, reflectând schimbările demografice, îmbătrânirea populației și tranziția către un profil de risc dominat de boli metabolice.

Despre studiul actual

Metodologie

Raportul a fost elaborat de Comitetul de Statistică în Epidemiologie și Prevenție al American Heart Association, pe parcursul anului 2025, prin monitorizarea continuă a bazelor de date naționale și internaționale. Au fost analizate date provenite din anchete populaționale majore, registre clinice, studii observaționale și meta-analize, cu revizuirea literaturii publicate până în anul anterior redactării.

Ediția din 2026 include:

• un nou capitol despre sindromul cardiovascular–renal–metabolic, care descrie progresia de la starea de sănătate metabolică optimă la boala cardiovasculară manifestă;

• un capitol extins privind consumul de tutun și nicotină, incluzând țigările electronice;

• actualizări pentru toate patologiile cardiovasculare majore, de la ateroscleroză subclinică până la insuficiență cardiacă și boli valvulare.

Populații analizate și indicatori

Au fost incluse date pentru copii, adolescenți, adulți și vârstnici, cu analize stratificate pe sexe, grupe de vârstă și categorii rasiale și etnice. Indicatorii evaluați au inclus prevalența bolilor, mortalitatea, controlul factorilor de risc, utilizarea procedurilor medicale și impactul economic.

Rezultate

Sănătatea cardiovasculară și comportamentele de risc

Proiecțiile până în anul 2050 indică o creștere a prevalenței:

• hipertensiunii arteriale de la 51,2% la 61,0%,

• diabetului zaharat de la 16,3% la 26,8%,

• obezității de la 43,1% la 60,6%.

Singurul factor de risc major aflat în scădere este hipercolesterolemia, estimată să ajungă de la 45,8% la 24,0%. O meta-analiză care a inclus studii publicate între 2010 și 2022 a arătat că un nivel ideal de sănătate cardiovasculară se asociază cu o reducere cu 74% a riscului de evenimente cardiovasculare comparativ cu un nivel scăzut.

Activitatea fizică și somnul

Doar 20% dintre copiii și adolescenții cu vârste între 6 și 17 ani ating recomandarea de minimum 60 de minute de activitate fizică zilnică. La nivel global, aproximativ o treime dintre adulți nu ating nivelurile minime de activitate fizică recomandate.

Datele din Statele Unite arată că 30% dintre adulți prezintă un deficit de somn de cel puțin o oră, asociat cu un risc mai mare de diabet zaharat de tip 2, dislipidemie și hipertensiune arterială.

Obezitatea, lipidele și diabetul zaharat

În anul 2021, în Statele Unite trăiau cu exces ponderal sau obezitate:

• peste 15 milioane de copii cu vârste între 5 și 14 ani,

• 21 de milioane de tineri între 15 și 24 de ani,

• 172 de milioane de adulți de peste 25 de ani.

Între 2021 și 2023, aproximativ 29,5 milioane de adulți aveau diabet zaharat diagnosticat, 96 de milioane prezentau prediabet, iar 9,6 milioane aveau diabet nediagnosticat. Controlul glicemic s-a deteriorat, hemoglobina glicozilată medie crescând de la 7,31% la 7,60%, concomitent cu scăderea ratelor de control glicemic.

Boala renală și sindromul cardiovascular–renal–metabolic

Prevalența bolii renale în stadiu terminal aproape s-a dublat între 2002 și 2019. Conform datelor NHANES, aproximativ 90% dintre adulții americani se află cel puțin în stadiul 1 al sindromului cardiovascular–renal–metabolic, iar stadiile avansate sunt semnificativ asociate cu mortalitatea cardiovasculară, în special la femei.

Bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă

Datele din perioada 2021–2023 arată că 48,9% dintre adulții de peste 20 de ani au o formă de boală cardiovasculară. Prevalența insuficienței cardiace a crescut de la 6,7 milioane la 7,7 milioane de persoane, iar numărul deceselor atribuite insuficienței cardiace a ajuns la aproape 90.000 în anul 2023.

Concluzii

Raportul din 2026 evidențiază o povară fără precedent a bolilor cardiovasculare, care afectează aproximativ jumătate din populația adultă, cu implicații majore asupra sistemelor de sănătate și economiei. Creșterea obezității, diabetului și a sindromului cardiovascular–renal–metabolic, alături de inechitățile persistente în accesul la îngrijire, subliniază necesitatea unor strategii integrate de prevenție, intervenție timpurie și politici de sănătate orientate spre echitate și stil de viață sănătos