Degetele s-au strâmbat - de ce apar deformările degetelor?

Deformarea degetelor este o manifestare clinică frecvent întâlnită în practica medicală, care aduce numeroase persoane la medic, nu doar din cauza aspectului inestetic creat al mâinii, cât și din cauza impotenței funcționale severe care apare la un moment dat.

Multe din aceste persoane se prezintă la medic acuzând faptul că „degetele s-au strâmbat”. De asemenea, mai pot fi prezente și alte manifestări clinice precum impotență funcțională, edem sau eritem local, durere locală și multe altele, în funcție de boala cauzatoare.

Care sunt însă afecțiunile sau condițiile patologice care pot duce la deformarea degetelor? Cum se manifestă aceste afecțiuni din punct de vedere clinic? Cum pot fi ele diagnosticate? Și care este tratamentul care împiedică deformarea continuă a degetelor? În cadrul acestui articol vom aborda acest subiect și vom răspunde fiecărei întrebări în parte. [1], [2]

Care sunt cauzele deformării degetelor?

Principalele afecțiuni sau condiții patologice care pot duce la deformarea degetelor sunt reprezentate de următoarele aspecte:

• Traumatismele degetelor (reprezentate de luxația sau fractura de deget)
• Poliartrita reumatoidă
• Osteoartrita (osteoartroza)
• Tuberculoza
• Hipotiroidismul
• Chistul mucos al degetelor
• Neoplasmul pulmonar
• Ciroza hepatică
• Guta.

O formă particulară de deformare a degetelor poartă denumirea de „hipocratism digital” sau „degete hipocratice”. Afecțiunile care pot duce la apariția degetelor hipocratice sunt după cum urmează:

• Afecțiuni pulmonare: neoplasmul pulmonar, metastazele pulmonare, boala pulmonară interstițială, sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică, mezoteliomul pleural, empiemul, sarcomul de arteră pulmonară, alveolita fibrozantă criptogenică.
• Afecțiuni gastro-intestinale: boala Crohn, colita ulcerativă, ciroza hepatică, ciroza biliară primitivă, ulcerul peptic esofagian, acalazia, leiomiomul esofagian.
• Afecțiuni cardiace: endocardita bacteriană, boli cardiace congenitale cianotice, șunturi dreapta-stânga.
• Afecțiuni neoplazice: boala Hodgkin, neoplasmul tiroidian, leucemia cronică diseminată mieloidă, neoplasmul de timus.
• Acropatia tiroidiană
• Acromegalia
• Sarcina
• Afecțiuni cutanate: sindromul Fischer, sindromul Volavsek, keratodermia palmo-plantară, pahidermaperiostoza, sindromul Bureau-Barriere-Thomas. [3], [4], [5]

Care sunt manifestările clinice care însoțesc deformarea degetelor în cadrul afecțiunilor cauzatoare?

Traumatismul degetelor

Traumatismele degetelor (luxația sau fractura degetelor) duc la deformarea bazei tendonului, cunoscut sub denumirea de „tendon extensor al falangei”, cu apariția secundară a degetelor „în butonieră”. În acest context, articulația mijlocie a degetului traumatizat și deformat este fixată în flexie (cu orientare spre palmă), iar ultima articulație a degetelor (articulația interfalangiană distală) este fixată în extensie (cu orientare spre fața externă a mâinii). În acest mod, articulația interfalangiană proximală a degetelor, împreună cu benzile tendinoase externe, delimitează o butonieră. Celelalte manifestări clinice care însoțesc deformarea „în butonieră” a degetelor, apărută în contextul luxației sau fracturii locale, sunt reprezentate de durerea degetelor deformate, edem periarticular și impotență funcțională. La examinarea clinică a bolnavului cu fractură de deget de către medicul ortoped pot fi decelate crepitațiile osoase și discontinuitatea osoasă locală. În anumite cazuri de traumatisme locale mai severe, pot apărea leziuni cutanate externe, echimoze locale și eritem local.

Poliartrită reumatoidă

Poliartrita reumatoidă este o afecțiune sistemică inflamatorie cronică, care presupune deformarea şi distrucția în evoluție a structurilor articulare din organism, însoțită de manifestări sistemice multiple.

În cadrul acestei afecțiuni, cele mai frecvente şi cele mai importante leziuni deformante şi distructive apar la nivelul articulațiilor mâinilor. În acest context, pe lângă redoarea matinală, durerea, tumefacția şi căldura locală şi impotența funcțională a mâinii, mai apar numeroase tipuri de deformări ale degetelor, precum:

• Deformarea degetelor „în gât de lebădă” se datorează scurtării musculaturii interosoase, care determină tracțiunea tendoanelor extensorilor, cu hiperextensia secundară a articulației interfalangiene proximale şi flexia articulației interfsalangiene distale.
• Deformarea policelui „în baionetă” se caracterizează prin flexia articulației metacarpofalangienr, adducția exagerată a primului metacarpian şi hiperextensia articulațiilor interfalangiene.
• „Degetele fusiforme” sunt datorate tumefierii articulației interfalangiene proximale.
• Degetele „în butonieră” sunt datorate rupturii longitudinale a tendonului muschiului extensor al degetelor, cu hernierea secundară a articulației interfalangiene proximale, cu hiperextensia articulației interfalangiene distale.
• Deviația ulnară a degetelor, acestea îmbrăcând aspectul „spicelor în bătaia vântului”, este datorată rotirii în sens ulnar, iar mai apoi în sens radial, a oaselor carpiene, secundară slăbiciuni muşchiului extensor ulnar al carpului.

De asemenea, celelalte manifestări clinice sistemice care însoțesc deformările articulare în cadrul poliartritei reumatoide sunt reprezentate de: nodulii reumatoizi, vasculita, semne clinice datorate afectării pulmonare (fibroză interstițială, pleurezie, pneumotorax, etc.), afectării cardiace (miocardită, pericardită, endocardită), afectării renale (amiloidoză, etc.), afectării neurologice (parestezii, paralizii, vasculită de vasa nervorum, etc.), afectării musculare (miozită, etc.), afectării osoase (ostoeoporoză, etc.) şi afectării digestive.

Osteoartrită

Osteoartrita sau osteonecroza este o boală articulară caracterizată prin deteriorarea în timp a cartilajului protector al articulației. Conform datelor din literatura de specialitate, osteoartrita este cea mai importantă cauză a durerii articulare și a invalidității la vârste avansate. Osteoartrita se caracterizează din punct de vedere clinic prin durere la nivelul articulației degetelor, rigiditate locală cu o durată mai mică de o oră, deformarea degetelor în formele avansate de boală și limitarea mobilității articulare. Alături de articulația degetelor, în cadrul osteoartritei mai pot fi afectate și alte tipuri de articulații, precum articulația genunchilor, a mâinilor, a șoldurilor sau ale coloanei vertebrale.

Hipotiroidism

Hipotiroidismul este o afecțiune a glandei tiroide caracterizată prin secreția insuficientă de hormoni tiroidieni. Hipotiroidismul se caracterizează din punct de vedere clinic prin creștere ponderală, astenie fizică, constipație, retard mental, intoleranță la frig, bradipsihie, bradilalie, bradicardie, retard de creștere, reflexe osteotendinoase întârziate, uscăciunea pielii, carotenemie, deformarea degetelor, hipertrofia limbii, voce îngroșată, edem periorbital, mialgii, artragii, parestezii, hipoacuzie, pubertate întârziată, menoragii, depresie, galactoree, gușă tiroidiană, edeme ale membrelor superioare și inferioare, etc.

O cauză importantă a deformării degetelor este reprezentată de chisturile mucoase ale degetelor. Acestea se localizează frecvent la nivelul articulațiilor interfalangiene proximale și distale ale degetelor, pot apărea în asocierea osteoartritei și se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția, între marginea unghiei și ultima articulație a degetului, a unei formațiuni tumorale de aspect chistic, dureroasă, cu pielea supraiacentă vizibil subțiată și risc crescut de ruptură.

Neoplasm pulmonar

Neoplasmul pulmonar este reprezentat de apariția unei formațiuni tumorale maligne la nivelul plămânilor. Neoplasmul pulmonar se caracterizează din punct de vedere clinic prin astenie, scădere inexplicabilă în greutate, tuse persistentă care nu cedează spontan și nici în urma tratamentelor medicamentoase antitusive, hemoptizie, dureri toracice, cefalee, dispnee, deformarea degetelor (degete umflate la nivelul vârfului, expresie a acumulării substanței PGE2, secretată de către tumoră, acumulată ulterior la nivelul degetelor), edeme faciale și cervicale, apariția și creșterea volumului de flegmă, apariția în mod repetat a unor infecții pulmonare, fără răspuns la antibioterapia administrată timp de trei săptămâni.

Gută

Guta este o afecțiune articulară caracterizată prin depunerea cristalelor de acid uric la nivelul articulațiilor și a celorlalte țesuturi din organismul uman, cu apariția secundară a inflamației și a durerii locale. Guta evoluează în patru stadii: stadiul de boală asimptomatică, artrita gutoasă acută, perioada intercritică și artrita gutoasă cronică.

Guta aflată în stadiul acut de evoluție debutează spontan, în majoritatea cazurilor noaptea și se caracterizează din punct de vedere clinic prin edeme ale mâinilor, durere locală intensă, instalată brusc, eritem local, căldură locală și impotență funcțională.

Ciroză hepatică

Ciroza hepatică reprezintă ultimul stadiu de evoluție a afecțiunilor hepatice acute sau cronice și presupune dezorganizarea totală a arhitecturii țesutului hepatic, însoțită de apariția locală a unui proces de regenerare celulară și fibroză hepatică. Ciroza hepatică se caracterizează din punct de vedere clinic prin astenie, oboseală, icter sclero-tegumentar, inapetență, echimoză, peteții, prurit tegumentar, sângerări frecvente, edeme ale membrelor superioare și inferioare, deformarea degetelor, dezorientare temporospațială, ascită, urini hipercrome, hipertensiune portală, anorexie, scădere în greutate, malnutriție, eritem palmar, ginecomastie, apariția steluțelor vasculare.

Degete hipocratice

După cum spuneam anterior, o formă particulară de deformare a degetelor este reprezentată de hipocratismul digital sau „degetele hipocratice”. Bolnavii depistați de către medic cu degete hipocratice acuză frecvent tumefierea porțiunii distale a degetelor. Acest lucru poate apărea unilateral sau bilateral. De asemenea, poate apărea afectarea unui singur deget. În majoritatea cazurilor, hipocratismul digital nu este dureros. Au fost înregistrate însă și cazuri de bolnavi cu degete hipocratice care acuză durere locală.

La examinarea clinică a mâinii afectate, medicul poate decela prezența unui țesut spongios la nivelul patului unghial. De asemenea, la o privire mai atentă a unghiilor din profil, unghiul cuprins între unghie și faldul unghial se află între 160 și 180 de grade, mult mai mare decât în mod normal.

Alterarea configurației și a dimensiunii degetelor se produce în urma creșterii edemului interstițial și modificării patului unghial.

Dintre mecanismele de acțiune implicate în apariția degetelor hipocratice amintim:

• Vasodilatația locală și creșterea fluxului sangvin local
• Perturbarea sistemului vagal
• Hipoxia
• Predispoziția genetică. [1], [2], [3], [4], [5]

Cum pot fi diagnosticate afecțiunile care duc la deformarea degetelor?

Diagnosticul diferitelor tipuri de afecțiuni care duc la deformarea degetelor se pune coroborând datele clinice (obținute în urma efectuării anamnezei și a examenului clinic al bolnavului) cu datele obținute în urma efectuării unor investigații paraclinice specifice (investigații imagistice și de laborator).

Traumatism

În cazul traumatismelor degetelor care duc la luxații sau la fracturi, diagnosticul se stabileşte pe baza semnelor şi simptomelor clinice prezente, descrise anterior şi pe baza radiografiei de mână.

Poliartrită reumatoidă

Diagnosticul de poliartrită reumatoidă se pune pe baza tabloului clinic prezentat anterior şi pe baza rezultatelor pozitive obținute în urma unor investigații paraclinice (determinarea anticorpilor anti-proteine citrulinate, examenul radiologic al articulațiilor afectate, determinarea factorului reumatoid, examinarea lichidului sinovial, efectuarea biopsiei sinoviale şi a examenului histopatologic).

Osteoartrită

Diagnosticul de osteoartrită poate fi stabilit pe baza datelor clinice (obținute în urma efectuării anamnezei şi a examenului clinic al bolnavilor) şi a investigațiilor paraclinice (radiografie articulară, examinarea lichidului articular, artroscopia, hemoleucograma, determinarea anticorpilor antinucleari, determinarea factorului reumatoid, determinarea feritinei, determinarea proteinei C reactive şi a TSH-ului).

Hipotiroidism

Diagnosticul de hipotiroidism se stabileşte pe baza tabloului clinic prezentat anterior şi pe baza rezultatelor obținute în urma efectuării unor investigații paraclinice, precum determinarea TSH-ului (hormonului de stimulare tiroidiană) şi a T4 (tiroxina), determinarea anticorpilor anti-tiroidieni, ecografie tiroidiană, tomografie computerizată tiroidiană, scintigrafie tiroidiană.

Chist

Stabilirea diagnosticului de chist mucos al degetelor se realizează în urma examinării clinice a bolnavului şi în urma efectuării unei radiografii osoase a articulației interfalangiene proximală şi distală. Aceasta din urmă poate indica prezența unor leziuni osoase specifice, precum îngustarea spațiului articular, prezența osteofitelor, prezența nodulilor Heberden (pinteni osoşi), întărirea osului subcondral.

Neoplasm pulmonar

Diagnosticul de neoplasm pulmonar este stabilit în urma unei anamneze amănunțite, în urma examenului clinic complet al bolnavului şi în urma investigațiilor paraclinice efectuate (radiografie pulmonară, tomografie computerizată toracică, examen citologic al sputei, bronhoscopie, mediastinoscopie, teste de funcționare a plămănilor, rezonanță magnetică nucleară, tomografie computerizată cu emisie de pozitroni) şi este confirmat prin examen histopatologic.

Gută

Stabilirea diagnosticului de gută se realizează coroborând datele clinice cu datele obținute în urma efectuării unor investigații paraclinice (precumhemoleucograma, determinarea nivelului seric de acid uric, determinarea fibrinogenului şi a proteinei C reactive, determinarea testelor hepatice – TGO, TGP; determinarea testelor de evaluare a funcției renale – uree, creatinină; examenul lichidului sinovial, radiografie articulară, ecografie musculo-scheletală, rezonanță magnetică nucleară).

Ciroză hepatică

Stabilirea diagnosticului de ciroză hepatică se bazează pe examinarea clinică corectă a bolnavului şi pe baza rezultatelor obținute în urma efectuării unor investigații paraclinice (tomografie computerizată toracică, rezonanță magnetică nucleară, fibroscan, ecografie abdominală, biopsie hepatică şi examen histopatologic).

Degete hipocratice

Stabilirea diagnosticului de hipocratism digital se realizează prin radiografie, tomografie computerizată, tomografie computerizată cu emisie de pozitroni şi examen histopatologic. Pe radiografia osoasă se poate observa o disoluție osoasă, hipertrofia țesutului conjunctiv şi formarea locală de os. Tomografia computerizată cu emisie de pozitroni evidențiază creşterea metabolismului glucozei la nivelul degetelor hipocratice. Termografia evidențiază prezența vasodilatației în regiunea distală a degetelor hipocratice, cu creşterea secundară a fluxului sangvin local. Pe examenul histopatologic se poate observa separarea locală a fibrelor de colagen, la o distanță foarte mare unele de altele, scăderea densității matricei patului unghial, îngroşarea şi densificarea fibrelor de colagen, îngroşarea periostului patului unghial, apariția fibroblastelor cu nucleu larg şi citoplasmă bazofilă. [1], [2], [3], [4], [5]

Care este tratamentul afecțiunilor care au dus la deformarea degetelor?

Fracturile degetelor

Tratamentul fracturilor secundare traumatismelor locale se poate realiza pe cale chirurgicală sau nonchirurgicală.

• Tratamentul nonchirurgical presupune imobilizarea, timp de şase săptămâni, a articulației interfalangiene în extensie, prin intermediul unei atele.
• Tratamentul chirurgical se adresează fracturilor degetelor care nu se pot corecta prin tratament conservator, nonchirurgical şi presupune reducerea fracturii pe cale deschisă şi osteosinteză.

Deformările degetelor apărute în contextul fracturilor sau luxațiilor locale necesită tratament precoce, pentru a evita apariția complicațiilor şi afectarea permanentă a mâinii, fără posibilitate de corectare.

Poliartrită reumatoidă

Tratamentul poliartritei reumatoide presupune administrarea tratamentului antiinflamator (cu antiinflamatoare nonsteroidiene, glucocorticoizi) şi a tratamentului remisiv, cu medicamente sintetice (Metotrexat, Sulfasalazină, Leflunomide, etc.) sau biologice (Adalimumab, Infliximab, Etanercept, etc.). În formele de boală aflate în stadii precoce, fără răspuns la tratamentul medicamentos, se poate apela la tratamentul chirurgical, care presupune efectuarea sinovectomiei. In formele tardive, se efectuează artroplastia cu protezare totală a articulației afectate.

Osteoartrită

Tratamentul osteoartritei presupune administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene pentru diminuarea durerii şi a inflamației locale, respectarea regulată a unui program zilnic de exerciții fizice pentru păstrarea mobilității articulare şi scădere în greutate, în cazul persoanelor supraponderale sau obeze.

Hipotiroidism

Combaterea hipotiroidismului se poate realiza prin tratament de substituție cu Levotiroxină.

Chist

Tratamentul chistelor mucoase ale degetelor poate fi conservator sau chirurgical. Tratamentul conservator presupune manşarea regulată a degetului afectat, pentru a preveni apariția rupturii acestuia, antibioterapie locală (administrarea pe suprafața chistului a cremelor cu antibiotice) şi orală (administrarea orală de antibiotice). Tratamentul chirurgical se impune în formele dureroase şi constă în efectuarea puncției aspirative cu ac fin sau a exciziei (eliminării) formațiunii chistice.

Neoplasm

Tratamentul neoplasmului pulmonar poate fi neoadjuvant, adjuvant sau plaleativ. Tratamentul neoadjuvant presupune administrarea chimioterapiei şi radioterapiei pentru reducerea în dimensiuni a tumorii pulmonare, în vederea realizării unui tratament chirurgical curativ. Tratamentul adjuvant presupune administrarea chimioterapiei şi a radioterapiei după intervenția chirurgicală de extirpare a formațiunii tumorale, pentru a preveni apariția recidivelor.

Tratamentul paleativ presupune administrarea chimioterapiei, radioterapiei şi eventul al ratamentului chirurgical pentru reducerea în dimensiuni a formațiunii tumorale şi prevenirea extinderii acesteia, în vederea ameliorării simptomatologiei şi îmbunătățirea calității vieții bolnavului în cauză.

Gută

Tratamentul administrat în cazul formelor acute de gută constă în administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene, colchicină sau corticoterapie. De asemenea, se recomandă respectarea, de către bolnav, a unui regim alimentar hipopurinic.

Ciroză hepatică

Tratamentul administrat în cazul bolnavilor cu ciroză hepatică este un tratament de susținere, singurul tratament curativ find reprezentat de transplantul hepatic. Tratamentul de susținere presupune eliminarea tuturor agenților toxici din organism, precum alcoolul, medicamentele hepatotoxice şi administrarea medicamentelor hepatoprotectoare. De asemenea, este extrem de importantă tratarea şi îndepartarea cauzei care a dus la apariția cirozei hepatice (dacă acest lucru este posibil).

Din nefericire, în toate felurile de deformare a degetelor nu există un tratament de corectare, care să asigure restabilirea poziției corecte a mâinii. Singurul tratament accesibil este tratamentul etiologic de combatere a bolii de fond, care a dus la apariția deformării degetelor şi tratamentul patogenic, de întrerupere a evoluției bolii şi de deformare a degetelor. [1], [2], [3], [4], [5]