Dietele care includ postul alimentar par a avea efecte benefice pentru somn, stare de spirit și comportament alimentar

Dieta de post, practicată încă din secolul al V-lea î.Hr., este considerată mai ușor de urmat și mai satisfăcătoare decât regimurile care impun restricții calorice. Există diverse regimuri de postire, inclusiv postul intermitent 5:2, postul periodic și alimentația alternantă pe zile, fiecare presupunând perioade de post de cel puțin opt ore pe zi.
Un studiu recent publicat în Frontiers in Nutrition oferă o sinteză a cunoștințelor științifice actuale despre impactul dietelor de postire (FDs) asupra comportamentului alimentar, stării de spirit, somnului și stării generale de bine. Cercetările subliniază mecanismele potențiale prin care dietele de postire exercită efecte benefice, un mecanism crucial fiind microbiomul intestinal.

Dietele de postire au atras atenția științifică ca strategie potențială pentru reducerea glucozei serice și protecție împotriva unor boli precum diabetul de tip 2, cancerul, bolile cardiovasculare și neurodegenerative. De asemenea, s-a sugerat că postul ar putea promova sănătatea mintală prin reducerea anxietății și îmbunătățirea cogniției, deși aceste efecte necesită mai multe cercetări.

Studiile privind efectele postului alimentar asupra comportamentului alimentar sunt contradictorii. Unele cercetări sugerează că dietele de postire pot duce la o reducere a senzației de foame și a comportamentului compensatoriu, în timp ce altele nu găsesc diferențe semnificative față de regimurile de restricție calorică. De asemenea, efectele pe termen lung ale postului asupra comportamentului alimentar rămân neclare.

În ceea ce privește somnul, postul alimentar poate cauza dezechilibre în ritmurile circadiene, dar efectele asupra insomniei și duratei somnului sunt variabile. Unele studii indică o îmbunătățire a calității somnului, în timp ce altele raportează somnolență diurnă crescută în timpul postului Ramadan.

Efectele postului alimentar asupra stării de spirit includ reducerea furiei, confuziei, tensiunii, depresiei și perturbărilor generale ale dispoziției, împreună cu creșterea nivelurilor de energie. Aceste efecte au fost observate pe termen scurt, iar studiile viitoare ar putea explora impactul pe termen lung al postului alimentar asupra stării de spirit.

Interacțiunile dintre creier și intestin ar putea juca un rol esențial în efectele dietelor de postire, în special asupra stării de spirit. Postul intermitent a fost asociat cu îmbunătățirea sănătății intestinale, ceea ce ar putea contribui la producția crescută de metabolite active și neurotransmițători.

În concluzie, dietele de postire prezintă un potențial semnificativ pentru îmbunătățirea sănătății fizice și mentale, dar sunt necesare studii suplimentare pentru a oferi recomandări bazate pe dovezi științifice pentru integrarea postului alimentar în regimuri destinate abordării obezității și îmbunătățirii calității vieții persoanelor cu boli cardiovasculare și alte afecțiuni.

sursa: News Medical
foto: Marcin Malicki/Shutterstock.com