Ce as putea sa mai fac, pentru a avea o a doua sansa?

18-10-2011
anabela2
Nu este medic/terapeut
anabela2
Am 33 de ani, sunt casatorita de 8 ani la care se pot adauga inca 4 ani de prietenie. Avem o fetita de 3 ani. Pot spune ca am avut un sot caruia nu as avea ce sa-i reprosez: devotat, iubitor, responsabil.De anul trecut s-a schimbat foarte mult, a vrut sa plece de acasa 'pentru a i se face dor de mine', s-a inchis f mult in el, a slabit f mult...devenise de nerecunoscut. La inceputul anului, am aflat si ceea ce nu stiam: s-a indragostit de o 'colega', alaturi de care crede ca si-a gasit 'jumatatea'. La o saptamana de la aflarea vestii a plecat de acasa, apoi a urmat o perioada - pana acum- de zbucium a amandorura.Eu ii tot spun de o a doua sansa a familiei noastre, iar el...nu 'poate' face nimic. Este, pe de o parte coplesit de vinovatie, rusine, neputinta si imi tot spune ca niciodata nu va mai fii la fel, si nu ma mai poate privi in ochi, iar pe de alta parte, inca mai crede ca si-a gasit fericirea cu 'ea', dar e complet nefericit si impartit: sufletul la copil, inima la 'ea', gandurile la mine. Si asa se afla intrun cerc, in care se roteste de atatea luni si nu se intampla nimic mai concret.
Povestea este mult mai ampla, dar am incercat sa rezum in cateva fraze drama prin care trece familia mea, si sa va rog daca ma puteti ajuta cu sfaturi. Va multumesc!
22 comentarii
0
18-10-2011, ora 21:45
Tania-bis
Nu este medic/terapeut
Tania-bis
Nu e nici primul si nici ultimul care pateste/face asa ceva. Doar ca unii sint mai versati iar altii (scuze!!) mai prostuti. Cind se va dezmetici se va da cu capul de toti peretii. Acum insa nu va tine cont de nici un sfat indiferent din partea cui va veni si ce i se va spune. Greul cade pe dumneavoastra daca sinteti convinsa ca puteti indrepta ceva. Chestia cu 'facutul dorului' e un pretext de a avea libertatea sa-si consume liber amorul.
O cunoasteti pe 'ea', stiti cum arata, ce fel de om este? Banuiti/stiti ce l-a atras la ea? Presupun ca nu e casatorita si e un pic mai zvapaiata. Ar trebui sa afle ca dupa casatorie se va linisti si ea, ca va fi la fel ca dumneavoastra sau poate chiar ursuza si siciitoare. E mai bine imbracata? Sa va finanteze sa fiti la fel. El are tot 33 de ani sau mai mult? Ca pe la 40 ii cam ia criza virstei a 2-a cind se intreaba daca mai sint iubiti si se orienteaza spre fete la limita de jos a majoratului. Faptul ca a slabit, inseamna ca ceva il macina. Poate il preseaza 'ea' cu ceva?
Hmm, asta imi aminteste de patania unei cunostinte care, dupa 20 de ani de casnicie linistita, intr-o seara sotul a venit acasa si a cerut sa i se faca bagajele. Luata prin surprindere, sotia a crezut ca e vorba de o delegatie la serviciu. In fine, fara amanunte, a plecat, au divortat. Dar, surpriza! Nu se intelegea cu noua iubita si de cite ori se certau se intorcea la fosta nevasta. Dupa citeva zile, isi lua talpasita si mergea iar la iubita. Aceasta migratie a durat si s-a repetat de citeva ori. De tot risul. Eu personal nu l-as mai fi primit nici in preajma blocului!
0
18-10-2011, ora 22:17
anabela2
Nu este medic/terapeut
anabela2
Sa revin cu cateva completari sau cu raspunsuri la intrebarile dvs: nu o cunosc personal si nici nu imi doresc, dar stiu ca lucreaza impreuna, are 27 ani, e necasatorita, e...libera...a avut o sumedenie de relatii, dar pana la sotul meu nu a intalnit nici ea "jumatatea". Sotul meu are 34 ani. Il macina necunoscutul, dorul de copil, valorile morale pierdute...Ce l-a atras? Lipsa problemelor, responsabilitatilor, libertatea...Mai trebuie sa spun si ca am locuit cu mama mea, batrana si bolnava la pat, pe care a iertat-o Dumnezeu acum cateva luni, dar care m-a consumat psihic foarte mult, pe care am ingrijit-o pana in ultimul moment, pentru ca nu am putut sa o abandonez, chiar daca, de multe ori am simtit-o o povara imensa. Iar "ea", nu cred ca il preseaza cu nimic, ba dimpotriva, il lasa liber, pentru ca, in sinea mea, nu doreste altceva decat atentie si iubire, fara implicare si responsabilitati!
0
18-10-2011, ora 22:54
Tania-bis
Nu este medic/terapeut
Tania-bis
Condoleante pentru mama!
Ea a avut multe relati... Pai, cam pe aici e cauza. Deja e experta, stie cum sa-i manipuleze pe fiecare in parte. Poate sotul a povestit (cum se obisnuieste) la serviciu ce probleme are acasa si ea a si gasit modul de a-l 'consola'. Urita treaba. Ii lasa impresia libertatii si de fapt il subjuga. Adevarat, barbatii in general nu prea vor responsabilitati. Sotul ar trebui sa se intrebe de ce ea nu a avut o relatie stabila, de ce nu si-a gasit 'jumatatea', dar cum v-am spus, in aceste momente e 'orb' si la ochi si la minte. Poate intr-o zi, cu calm (sa nu pligeti, asta il va inversuna si mai tare), cind va intilniti incercati sa-i aratati cam ce fel de om este ea si ce vrea cu adevarat: o aventura pina o avantajeaza pe ea, apoi il va parasi indiferent daca el a divortat sau nu. Si abia atunci va fi pierdut tot: copil, sotie, iubita, caldura unui camin linistit, etc.
P.S. Recurgeti la un siretlic: 'din intimplare' iesiti-i in cale cu fetita, asa, la plimbare. Poate dorul de ea sa-l faca sa judece mai bine.
Acum e tirziu. Ma iertati va rog, ca merg la culcare. Mai intru si miine sa vad ce mai faceti. Noapte buna si multa liniste va doresc.
0
18-10-2011, ora 23:08
AndyT
Nu este medic/terapeut
AndyT
Buna anabela2, nu pot decat sa-mi imaginez durerea prin care treci acum ca individ, iubita, mama. In primul rand trebuie sa te hotaresti daca si de ce il vrei inapoi. Daca este vorba doar de singuratatea ta de acum sau cea din viitor sau starea materiala. Sau daca il vrei ca si sot inapoi. In aceste cazuri majoritare sunt clasicele observatii: cum a putut sa faca el asta, sarmana de sotie, ce c$%@a este amanta. Aceste pareri sunt irelevante si nu reflecta dinamica cuplului ce a dus la aceasta separare. Inteleg din ce scrii, ca nu este un fustangiu, ba din contra a fost un sot exemplar iar acum ii este dor de copil si resimte un profund sentiment de vinovatie. Acest lucru il recomanda ca un om deosebit si care merita si pe viitor sa fie in viata voastra.
Ca sa stii cum sa faci fata trebuie sa stii ce a condus la plecarea lui de acasa (nu ai de unde sa stii sigur ca e lipsa de implicare si responsabilitate). Nu ai cum sa afli de la noi de pe forum ce s-a intamplat de s-a ajuns aici. Unde a fost bifurcarea drumurilor voastre sau cine a impins mai mult catre aceasta racire. Aceste raspunsuri necesita o analiza mai profunda si propabil mai de lunga durata. Spun asta, pentru ca exista riscul ca ascultand diverse pareri, unele mai obiective altele mai subiecte (eventual femei care au trecut prin asa ceva si au ramas cu puternice resentimente) sa iei decizii gresite care in final vor duce la o racire permanenta a relatiilor dintre voi doi.
Chiar daca iti este greu, acum trebuie sa il intelegi si pe el. A avut niste motive pentru care a plecat de acasa. Nu le submina pe ideea ca orice barbat fuge dupa fuste si ca e doar ceva trecator. Poate sa fie poate sa nu fie. Deci ia in calcul si varianta ca intre ei doi chiar poate sa fie dragoste. Inteleg ca te simti nedreptatita si e si normal sa te simti asa, dar nu uita ca (cu toate ca multi vor sa creada contrariul) un act de casatorie nu obliga pe nici unul dintre sot sa nu se mai indragosteasca de altcineva vreodata si nici nu este vreun act de garantie. Deci ai inteles, trebuie sa lupti in primul rand cu tine daca vrei sa creezi o a doua sansa.
Un prim pas este sa ii arati ca, chiar daca te simti tradata, inselata, poti sa ii acorzi respectul ce i se cuvine ca si tata al copiilor tai si ca si partener cu care ai trecut prin atatea. Arata-i aceasta maturitate si intelepciune si de aici drumurile se construiesc altfel.
Imi dau seama ca ce spun poate sa te impovareze mai mult, dar tu spuneai in primul post de o a doua sansa pentru familie. Voi o sa fiti o familie toata viata, chiar daca el va avea alta sotie si probabil si alti copii. Indiferent in ce circumstante aveti un copil impreuna, ati fost sot si sotie iar asta nu se va schimba, si inteleg ca nici el nu vrea asta. In schimb cred ca il vrei inapoi ca si iubita? Atunci lucrurile stau altfel. Iti recomand sa vb cu cineva obiectiv (psiholog, consilier) pentru a te ajuta sa treci peste acest hop cum o fi: fie merita sa incercati o impacare sau poate vei fi pregatita sa mergi mai departe (cine stie, poate in cativa ani o sa fii recasatorita si mai fericita decat in prima casnicie). Indiferent de cum o sa evolueze situatia gandeste-te bine: daca el se intoarce din mila, e grav. S-ar putea sa te trezesti iar singura cand nu v-a mai suporta sa zicem "prefacatoria"(e un termen dur, stiu): adica sa stea de gura lumii, mila sau orice alt motiv ce nu tine de o dragoste adevarata.
In incheiere iti doresc multa putere, imi dau seama ca si el si TU sunteti niste oameni speciali, decenti si ca el tine la tine (nu in felul in care ai vrea...) si tu tii la el. Acesta este un lucru mare si nu merita stricat - chiar daca sunteti despartiti ca si soti, se poate pastra o legatura afectoasa intre voi mai ales pentru copil.

PS: Chiar daca parintii sunt separati, copiii se pot simti ca intr-o familie solida, fara a avea nici un fel de tulburare asociata divortului, atata timp cat intre ei exista acea comunicare, lejeritate si respect.

Mult succes,
Andreea
0
18-10-2011, ora 23:34
Dr. Alina Maria Bălţăţeanu
Oftalmologie, Bucuresti
Dr. Alina Maria Bălţăţeanu
Buna seara! Am citit si eu ce s-a scris mai sus. Si sfaturile Andreei sunt deprimante, pe mine ma deprima... Eu as zice sa vorbesti si cu un preot, incearca sa citesti si Noul Testament si poate o sa gasesti un pic de alinare. Se spune undeva, in paginile lui, ca multi sunt copiii mamelor singure... Si o sa vezi ca Isus nu este de acord cu divortul si spune ca din cauza impietririi inimii oamenilor a fost ingaduit de vechea lege... Si mai e un citat din Noica:' Tristetea de a nu fi pacatuit niciodata. Tristete care cuprinde din cand in cand pe ingeri si aproape intotdeauna pe oamenii mediocrii.' Si cand ti-o fi mai greu, spune rugaciunea inimii. Si, cumva, va veni si o rezolvare. Numai bine
0
18-10-2011, ora 23:40
ralllu88
Nu este medic/terapeut
ralllu88
anabela ai un mesaj privat de la mine
0
19-10-2011, ora 08:36
anabela2
Nu este medic/terapeut
anabela2
Va multumesc pentru gandurile adresate.Astept in continuare parerile voastre.
Rallu88, as fii vrut sa-ti raspund tot cu un mesaj privat, dar nu stiu inca, asa ca iti pot spune ca e zodia capricornului.(si eu cred in zodii, pana la un anumit punct).
Nu cred deloc ca un copil mai poate simti "intregul" familiei, atunci cand parintii sunt impreuna. Acum inca este mic, adr deja intreaba "unde e tati?"...si inca raspunsul nu l-a primit cu adevarat! Si mai cred ca si daca imi voi gasi o persoana care ma va iubi si vom fii impreuna, acela nu poate tine locul adevaratului tata, iar adevaratul tata...va lipsi suficient de mult ca golul sa nu se poate umple.
Nu, nu imi doresc pentru nimic in lume sa se intoarca din mila, din cauza lumii din jur... imi doresc sa se intoarca pentru ca ne-am iubit atatia ani, pentru ca am fost uneori coplesiti de probleme, dar am mers inainte si ne-am sustinut reciproc. A aparut aceasta...nu vreau sa o descriu decat ca pe o persoana fara frica de Dumnezeu si fara nimic moral, care l-a "inteles" si "consolat"...nu se face asa! O persoana demna si cu adevarat morala, l-ar fii trimis sa-si rezolve problemele in familie, sau l-ar fii impins spre divort...si apoi puteau sa se iubeasca oricat! Si as vrea sa-l fac sa inteleaga ca toate problemele pe care eu le-am avut, ar putea devenii si problemele ei oricand...si atunci nu ar mai fii la fel de libera, fara responsabilitati, fara implicare si suferinta! Dar nu mai vreau sa vorbesc despre asta, pentru ca nu ma ajuta cu nimic faptul ca eu nu as fii facut ceea ce ea a facut!
Da, tocmai asta nu inteleg si ma zbat de atata timp, cum poate un om ca el, care a fost atatia ani un exemplu...sa cada atat de jos, si nu caderea ma doare, cat faptul ca nu mai poate face nimic! As mai vrea sa mai intelegeti ca, daca l-as vedea fericit, linistit si implinit, poate as reusii si eu sa trec mai usor peste asta, poate sentimentele mele fata de el s-ar transforma total in altele si atunci asta e! Dar nu, nu e fericit, se zbate, se chinuie, dar simte ca nu poate! Ce ziceti?
0
19-10-2011, ora 09:42
Tania-bis
Nu este medic/terapeut
Tania-bis
"Chiar daca parintii sunt separati, copiii se pot simti ca intr-o familie solida" spune @AndyT. Nu este adevarat! Dupa o despartire, chiar daca sotii se impaca cu ideea, chiar daca asa ei se elibereaza de unele probleme (in cazuri de violenta, betii, etc.), copilul resimte puternic lipsa unui parinte si, de multe ori o ia pe cai gresite! Mitul de parinte unic e o manipulare pentru a creste natalitatea.
@anabela2, vad ca cu toate problemele mai aveti inca puterea sa ginditi logic. Va admir taria! Sa va dea Dumnezeu linistea dorita pentru ca o meritati! Sa va mai spun ceva: daca era un usuratic v-ar fi inselat fara scrupule (daca spuneti ca ea nu-l preseaza cu nimic), nu ati fi stiut nimic. Dar asa se zbuciuma. Aveti rabdare si cind puteti sustineti-l (am spus ca tot pe dvs. e greul).
0
19-10-2011, ora 13:03
AndyT
Nu este medic/terapeut
AndyT
Buna din nou anabela,
Ma bucur ca in aceste momente dificile constientizezi ca totusi nu e suficient doar sa se intoarca la tine si gata. Mai mult, intotdeauna ma bucur cand aud persoane care au aceasta calitate de a dori binele unei alte persoane chiar daca aceasta din urma nu s-a comportat tocmai model.
OK, acum, prima idee: imi dau seama dupa cum am spus si in primul post ca sfaturile mele pot fi deprimante, mai ales pentru persoane care nu sunt familiarizate cu o abordare psihologica a unor probleme de viata. Iisus nu e de acord cu divorturile.mda, logic nimeni nu e, nici persoanele religioase, nici gnosticii nici ateii.NU? Cand te casatoresti vrei sa fii impreuna toata viata, nu te gandesti ok, doar pentru un an, dupa-aia bag divort. Acum, indiferent daca biserica e sau nu de acord cu divortul : el a plecat de acasa. Daca vrei o cunoastere mai aprofundata a motivelor, dupa cum am spus trebuie sa consulti un specialist. Nu este vina amantei (decat moral, dar nu e direct raspunzatoare) ca el a plecat, ce o fi facut ea - la el a mers pe cand la alti barbati nu merge. Deci ceva (nu avem noi cum sa stim noi doar din niste comentarii pe forum) din sotul tau a fost a raspuns la avansurile amantei. Dar stii sigur ca ea a facut primii pasi si nu el? Si asta este doar o parte a nuantelor care pot fi date, plus raspunsurile, plus o autocunoastere a ta cat si a sotului, plus metode de depasire a situatiei...nu prea putem noi sa iti raspundem.
In legatura cu faptul ca il vezi nelinistit, noi nici nu vedem de aici ce se intampla cu adevarat. Poate el e nelinistit pentru a te stie pe tine asa, cu toate ca langa noua lui iubita se pare ce e bine, din moment ce inca nu a venit acasa.
Trebuie sa analizezi obiectiv problema daca vrei sa afli intr-adevar ce s-a intamplat.
A doua idee: ba da, un copil poate foarte bine sa treaca peste un divort si sa nu o ia pe drumuri gresite. NU este un mit, este foarte adevarat, dar mai rar intalnit pentru ca in general adultii transforma separarea intr-o chestie strict personala uitand ca interesul suprem este cel al copilului. Acum, un copilul poate sa creasca cu disfunctii in perceperea stabilitatii familiei si in familiile "normale" si cred ca auzim atatea cazuri la televizor. Aaaa, ca cel mai bine pentru un copil este sa traiasca intr-o familie unita, in care in fiecare zi exista in casa un 'te iubesc', etc, da, asta asa e.
Pot sa-ti dau niste articole - de la studii de caz pana la cercetari longitudinale despre efectele divortului asupra copilului. Acolo sunt prezentate metodele de analiza dar si concluziile cercetatorilor. Dar sunt toate in engleza, asa ca daca nu stii engleza dar vrei sa aflii mai multe detalii spune-mi sa-ti traduc (cat imi permite timpul). Mai jos iti recomand doua carti:
Melinda Blau (1993): Familii despartite - 10 pasi catre un co-parenting de succes (" Families Apart: Ten Keys to Successful Co-Parenting"); Craig A. Everett (1989): Copiii divortului: considerente clinice si developmentale (' Children of divorce: developmental and clinical issues') - aceasta din urma este una dintre cele mai bune carti in domeniu dupa parerea mea. O sa vezi date clare, obiective despre afectiunile copilului si mai ales o sa vezi cum copilul este afectat de conflictul intraparental (deci nu de separare in sine) si de asemenea de perioada de ajustare si cum acestia depasesc cu succes perioada de stress (in cazul in care este una). Poti sa gasesti parti din carte online la : http://books.google.com/books?hl=enlr=id=Yw6mWroSL5cCoi=fndpg=PA153dq=divorce+children+quotesots=bJ5OmbhFi2sig=QKk2rEYpDg6a9WBSP9iD1tw9GEs#v=onepageq=divorce%20children%20quotesf=false Da-mi PM daca vrei mai multe.
Daca vrei ceva asemanator si in ceea ce priveste cuplul, spune-mi si o sa incerc sa caut. Dar o sa fie ceva foarte general, pentru ca in astfel de situatii trebuie totusi sa ai o abordare mult mai aprofundata.

Sa auzim numai de bine,
Andreea
0
19-10-2011, ora 13:07
AndyT
Nu este medic/terapeut
AndyT
Si nu, nu sunt sunt amanta care scrie.Asta ca sa clarific anumite perceptii..
0
19-10-2011, ora 14:23
ralllu88
Nu este medic/terapeut
ralllu88
Anabela, nu mai incerca sa ii deschizi ochii, pentru ca nu o sa ii deschida. Nu incerca sa il convingi ca nu e bine ce face, el isi da seama, se simte vinovat dar simte ca nu poate sa faca nimic. Nu il stresa, lui deja i se pare ca traieste o iubire imposibila, ca si-a gasit sufletul pereche, cu cat incerci mai mult cu atat i se pare mai profunda dragostea pentru ea. El acum simte ca in ea a gasit intelegerea si dragostea de care are nevoie in perioada asta. Daca nu l-ai stresa ai intelege si tu ce vrea cu adevarat, ar intelege si el ce vrea.. Risti sa il aduci inapoi fortat, sa ii fie mila.. si crede-ma ca doare groaznic sa dormi cu barbatul iubit si sa stii ca se viseaza cu alta. Lasa-l sa inteleaga ce vrea, pastreaza-ti integritatea si demnitatea. Actioneaza ca o femeie desteapta si incearca sa fii cat se poate de indiferenta
0
19-10-2011, ora 15:24
anabela2
Nu este medic/terapeut
anabela2
V multumesc din nou pentru gandurile scrise!
Imi dau seama ca acumularea problemelor din casa, dar nu dintre noi, au dus la aceasta cadere, despre care el nu a avut puterea sa spuna nimic, decat a alunecat...pana s-a prabusit. Relatia este de anul trecut, dar eu am aflat la inceputul anului, pentru ca era atat de "altfel" incat nu intelegeam nimic din ce se intampla. Nu, nu am vrut sa se inteleaga ca decat "ea" este vinovata, dar daca nu "aparea si intelegea" situatia, sau daca avea un comportament moral, poate reusea sa se redeschida fata de mine si sa ne rezolvam problemele.
Este plecat de acasa, dar nu locuiesc impreuna. Sunt sigura ca-si pune si problema intoarcerii acasa, dar cred ca vina, rusinea si tradarea sunt foarte puternice, pentru ca, indiferent de ceea ce a facut este un om moral si cu principii bune...dar a avut o cadere fantastica!
Nu, nu merg pe considerentul ca "o foaie de hartie" poate tine impreuna 2 oameni, pe viata, dar cred enorm in Familie, si cred ca trebuie ca mai inainte sa distrugi complet ceva, sa incerci sa reconstruiesti. Daca intradevar nu se mai poate, cu "cartile pe fata", atunci, da accept despartirea. Dar va rog sa ma credeti ca nu am stiut nimic din ce se intampla, din ce a strans in interior, iar din momentul in care am aflat, de atunci si pana acum, tot am invins o serie de bariere, demonstrandu-mi, in primul rand mie, ca pot.
Iar despre copil, imi pare rau, dar nimic nu ma poate convinge, ca daca ne despartim, ii va mai fii la fel, sau mai bine. Nu am avut o relatie bazata pe certuri, jigniri, tensiune.Ma intelegeti de ce am trait un soc si am reusit sa socam toata familia si toti prietenii? Copilul, sunt sigura ca ii simte lipsa enorm, pentru ca daca, dupa ce a plecat de acasa, l-a vazut si aproape zilnic...lucrurile s-au schimbat mult...in rau. A putut trai o luna in care sa nu-l vada 5 minute, dar stiu 100% ca l-a durut groaznic.Nu, nu eu l-am impiedicat niciun moment sa-l vada, dar...nu a putut!
La aceste neputinte as vrea sa aflu un remediu...este ca si "legat" si stans atat de puternic, incat, uneori, nu are un comportament firesc.
Nu este nici primul si nici ultimul caruia i se intampla sa se indragosteasca si sa se desparta. Dar cei care patesc asta, se despart, isi vad de viata si trag apoi concluzia daca au facut bine sau nu!
El, in schimb, nu face nimic.decat se zbate.nu se desparte, nu se intoarce, nu poate.
Credeti ca nu ar fii fost mai usor, poate, si pentru mine, sa zic: gata, ai facut ce ai facut, adio! Nu il doresc inapoi dintrun motiv anume (bani, pozitie sociala.), ci ma bazez pe relatia de atatia ani pe care am avut-o si pe care imi este greu sa accept ca nu mai exista, fara ca macar sa incercam sa ne dam o sansa, noua si copilului pe care l-am avut din dragoste!
Referitor la cartile in limba engleza, recunosc ca nu ma descurc f bine si mi-ar lua mult timp traducerea lor. Oricum iti multumesc, le-am notat, si cand voi avea mai mult timp o sa incerc macar sa citesc cat pot.
0
19-10-2011, ora 17:05
Dr. Alina Maria Bălţăţeanu
Oftalmologie, Bucuresti
Dr. Alina Maria Bălţăţeanu
Am citit eu ce ati scris. Ce pot sa spun eu care, recunosc, nu ma inteleg cu psihologii, nu am incredere in ei. Am observat ca ei vorbesc mult si 'vorba multa este saracia omului'. Exista libertate. Libertatea de a merge pe cale dreapta sau de a face cum iti place. Nu-mi zice-ti mie ca barbatul despre care discutam iubeste.. Un om care iubeste nu aduce suferinta celor din jur. Eu cred ca-l mananca undeva..., nu mai zic, pe urma o sa ma vorbiti de rau din cauza limbajului indecent. Cand ai un copil, ar trebui sa te gandesti mai mult la el... Si incetati cu sfaturile aberante de a accepta amanta, daca am dedus bine, a facut-o cineva viitoare nevasta si mama viitorilor copii si asa mai departe. Din punctul meu de vedere, poate' sa se duca noua si cu o branza zece'. Sa acceptam adevarul ca tipul e de o moralitate indoielnica si ca nu te poti baza pe el, e clar ca 'buba trebuia sa se sparga candva'.Sa nu mai cautam justificari unde nu exista...Si as mai vrea sa spun ceva; sotul adevarat e omul pe care te poti baza, in care poti sa ai incredere ca indiferent ce se intampla va fi mereu langa tine, nu si-ar incalca niciodata cuvantul, cand zice ceva asa este, iar tu nu trebuie sa-ti faci planuri de rezerva iar si iar si iar, e obositor... Si un barbat care-si iubeste sotia, dintre alte 1000 de fete frumoase, tot pe sotia lui o va alege...Din pacate, sotul asta e rara avis...
0
19-10-2011, ora 20:36
stevens
Nu este medic/terapeut
stevens
Ca sa raspund la intrebarea din titlu, dv nu trebuie sa faceti nimic pentru a avea a doua sansa pentru ca fiind sotie o aveti pe prima !! Alte "sanse" urmatoare sunt pt fete, fetite sau ce sunt ele, care se insinueaza in relatia dv !

Sotul dv se afla intr-o ispita careia i-a cedat aproape total din cauza ca este un "baiat bun", asa cum l-ati si descris, si nu a avut de a face cu "fete rele" ! Din punct de vedere spiritual ceea ce puteti face este sa va rugati pentru el consecvent si zilnic pana cand el isi va da seama de situatia in care a fost atras, in mod cert mai mult fara voia sa - asta explica de ce nu se simte bine deloc si este foarte schimbat ! Oricarui barbat ii place sa fie admirat de mai multe femei insa nici unuia nu ii place sa fie manipulat !! Pentru ca sotul sa constientizeze acest lucru, puteti implica cat mai multe persoane din anturajul dvs.- preotul care v-a cununat sau cel din parohie, nasii de cununie - care au exact acest rol de a veghea si indruma cuplul din punct de vedere spiritual si relational, socrii, prietenii de familie - pentru a-l trage fiecare cate putin de urechi pana cand omul isi vine in sine !
Dupa parerea mea D-zeu ingaduie astfel de incercari (nu mai mult insa decat poate duce omul) pentru a va completa anumite lipsuri spirituale - departarea de biserica, lipsa de catehizare, insa aveti incredere ca nu va dura prea mult si pana la urma veti iesi din aceasta incercare ca un cuplu mai intarit ! Sa nu aveti nici o indoiala in acest sens !!

Bineinteles ca in afara de rugaciuni si putin post - care sunt pricipalele arme crestine, in functie de temperamentul dv. puteti apela si la metode mai concrete - mesaje prin intermediari, telefoane de clarificare a intentiilor, confruntari la serviciu, discutii cu superiorii lor, mergand chiar pana la trasul de par, desi nu pareti genul ! :)

Sa aveti credinta (incredere) si nadejde (speranta) fiindca dragoste vad ca aveti suficienta !
Sanatate !
0
19-10-2011, ora 22:56
Tania-bis
Nu este medic/terapeut
Tania-bis
@AndyT, fiecare pasare pe limba ei piere! Daca nu m-ati fi verificat, nu as fi observat ca dvs. ati deschis cont acum numai pentru a raspunde acestei femei necajite. Eu nu am avut deceptii nici in dragoste si nici in casatorie, jur pe Dumnezeu. Dar dvs. cine sinteti de fapt??!!!!
0
19-10-2011, ora 23:50
AndyT
Nu este medic/terapeut
AndyT
Doamna Nora,
Va rog sa nu transformati acesti forum intr-un teatru de scandal! Eu nu v-am atacat cu nimic, dumneavoastra ati initiat corespondenta trimitandu-mi mesaj privat in care ati insinuat ca postarea mea va era adresata dumneavoastra si ca as fi amanta (sotului doamnei care a initiat acest topic) care acum posteaza pe forum. De abia in urma acestui mesaj m-am uitat sa vad cine sunteti, nu verificandu-va toata activitatea ci vizualizand doar o singura postare. In rest nu stiu absolut nimic despre dumneavoastra, nici cand v-ati facut cont, nici ce alte postari ati mai facut, nici data de nastere, nimic.
Aveti o initiativa de judecata foarte precipitata care va impinge sa trageti concluzii eronate.
Tot ce aveam de spus ca si sfat am spus, daca doamna anabela mai doreste si alte lamuriri ma poate contacta prin PM (intrati pe profilul meu si trimiteti un mesaj).
Apropo, nu as avea pretentia sa reflectati obiectiv la ce va spun, dar contul este facut acum aprox o luna in legatura cu un subiect medical. Am observat o postare si am cerut detalii unui membru prin PM despre un anumit medic. Asta e tot. Nu stiu unde si de ce scrie ca eu mi-am facut cont ieri cand am postat. Nu este nici o conspiratie.
O zi buna.
0
23-11-2011, ora 18:56
NICOLECOS
Nu este medic/terapeut
NICOLECOS
Anabela,

Sper ca nu ai incetat a mai verifica daca ai primit raspunsuri vizavi de povestea ta...s-ar putea ca povestea mea sau mai degraba invatamintele povestii mele sa iti rezolve unele nedumeriri. In povestea mea eu am fost colega si nu sotia cu diferenta majora ca si eu eram casatorita si ca amandoi si eu si el nu aveam copii si am divortat imediat ce am constatat ca avem sentimente puternice unul fata de celalalt. Pot sa iti spun din prisma colegii ce anume l-a atras la mine si poate in acest fel vei intelege ce l-a facut sa se indeparteze de tine..(rautaciosii ar putea spune ca chestiunile erau de natura sexuala, ca eu sunt o imorala, o fata rea sau ca l-am ispitit atat de intens ca n-a putut rezista). Lucram impreuna deja de vreun an fara ca in acest timp sa existe mai mult de o relatie sa zicem foarte buna de colegi ce lucreaza foarte bine impreuna, si totusi... intr-o zi mi-a marturisit cu ochi umezi si voce aproape stinsa ca ma iubeste de luni de zile atat de mult ca-l doare. Imi doresc acum sa fii fost mai puternica in acele zile si sa refuz a-i marturisi ca si eu il iubesc, desi detasat privind lucrurile acum pot afirma ca mi-ar fi fost imposibil, m-a coplesit pur si simplu..eram minunata atunci,.. l-a atras in primul rand istetimea mea, apoi bunatatea, apoi firea sociabila, dezinvoltura, sinceritatea si abea in ultimul rand a constatat ca sunt o femeie extrem de atragatoare...astea sunt afirmatiile unui barbat extrem de serios si responsabil care la vremea respectiva traia alaturi de sotia lui celebra singurate in doi. Am inceput deci o relatie, el a divortat primul in mai putin de trei saptamani, a facut-o spontan si fara remuscare, eu chiar i-am spus la acel moment ca poate s-a grabit, insa afirma cu o tarie incredibila ca decizia este una corecta. Am divortat si eu ca sa putem trai un vis frumos si l-am trait doar pentru 6 luni insa. Totul era minunat, tandrete nemasurata, vorbe mari, planuri de viitor, cereri in casatorie refuzate caci eu simteam ca in toata aceasta minunatie ceva nu este in regula, pasiune, intelegere, sustinere, citit impreuna, gatit impreuna,. cam tot ce ar insemna o relatie minunata. Cat de fals s-a dovedit insa a fi totul..am avut in acel rastimp cateva iesiri oarecum virulente ce l-au determinat sustine el sa ma paraseasca fara sa clipeasca si uitand cu desavarsire vorbele de amor, promisiunile, planurile noastre, absolut tot. Am fost devastata, nu puteam sa cred ca asa s-a sfarseste tot, iar afirmatiile lui ma bulversau si mai tare.esti un om minunat, nu meriti asta, insa te parasesc. Ne-am impacat pentru o perioada scurta,. din nou vorbe mari si din nou sperante pana intr-o zi in care am constatat ca in timp ce eu il asteptam cu masa, el isi vizita fosta sotie...Initial a dorit sa imi ascunda acest lucru, insa dorinta mea de adevar l-a facut sa imi marturiseasca ca are remuscari, ca l-au napadit amintirile, ca aproape toate nemultumirile si frustarile acumulate in timpul casniciei au trecut, ca poate ar fi trebuit sa ii dea o sansa desi luni de zile imi vorbise doar despre nefericirea lui, despre obsesia ei pentru bani, despre lipsa intelegerii, a unui milion de lucruri ce trebuiau sa existe intr-o casnicie. Spunea ca are nevoie sa se regaseasca ca este destabilizat emotional, a plans ca un copil, mi-a trimis mesaje pline de dragoste in timpul in care parasisem orasul ca sa ma vindec si intr-un final intr-o duminica mi-a spus ca nu poate si nu vrea sa ma mai iubeasca.
Mi-am spus ca asta asta e, am trait o dragoste mare pe care eu am distrus-o cu iesirile mele necontrolate, asta pana de curand cand am inteles totul.
Lipsa comunicarii cu sotia l-a facut sa se apropie de mine,..eu eram exact ce avea el nevoie atunci, l-am sustinut in momente grele, i-am redat increderea, profesional i-am dat o noua viziune, multe s-au schimbat in el in ciuda timpului scurt petrecut impreuna. Firea mea, spune el l-a facut paradoxal sa inteleaga ca poate uneori ar fi trebuit sa o asculte atent, ca daca i-ar fi spus ce-l doare situatiile tensionate ar fi putut fi evitate, ca poate nu i-a aratat suficienta dragoste, ca poate si-a adus problemele de la serviciu acasa, ca parca simte ca o iubeste, desi intodeauna a sustinut ca sunt singura iubire a vietii lui. Concluzia este una trista pentru mine.si-a iubit cred intodeauna sotia fara sa stie, mie mi-a facut o imagine idilica care a fost iremediabil zdruncinata de cele cateva iesiri, iar acum s-au impacat, sunt impreuna si simt ca lucrurile merg bine intre ei. Am fost doar o ratacire a lui,..intr-un final s-a intors la iubirea lui adevarata. Trist pentru mine, sfasietor caci eu m-am implicat sincer.

Anabela, vreau sa iti spun ca din comportamentul sotului tau inteleg ca este la faza in care l-a coplesit vinovatia, curand va veni acasa ai sa vezi caci mai dureaza un pic pana intelege ca pe tine te iubeste cu adevarat. Se chinuie pentru ca nu poate lua o decizie, asa s-a intamplat si cu fostul meu iubit, insa intr-un final a decis.

Iti urez numai bine si o seara faina sa ai!
0
25-11-2011, ora 20:01
NICOLECOS
Nu este medic/terapeut
NICOLECOS
Anabela,

Eu nu cred ca s-a sfarsit..! As vrea sa iti scriu un mesaj privat, ..spre rusinea mea nu am reusit sa deslusesc cum se face.nu prea stiu cum functioneaza astfel de forumuri, poate ma ajuti tu.
0
29-11-2011, ora 20:58
Tania-bis
Nu este medic/terapeut
Tania-bis
@NICOLECOS, pentru mesaj privat procedati asa:
-dati clic pe numele userului
-se deschide o fereastra unde aveti si posibilitatea de a scrie mesaje (trimite mesaj catre...)
-faceti clic pe "trimite" si, gata.
Userul catre care trimiteti mesaj, va trebui sa verifice casuta de mesaje daca nu are bifata optiunea de a primi prin email notificare.
Sper ca v-am fost de folos.
0
24-08-2012, ora 11:03
anabela2
Nu este medic/terapeut
anabela2
Buna ziua,
Am revenit pe acest forum, pentru a completa in cateva cuvinte cu ceea ce s-a intamplat in viata mea, dorind sa transmit multumiri celor care m-au incurajat, si speranta, celor care traverseaza probabil, o situatie similara.
Dupa ce a deschis actiune de divort, si cand chiar am crezut ca eforturile facute de mine au fost zadarnice (vi s-a intamplat vreodata sa fiti dispusi sa faceti orice, dar absolut orice, pentru a obtine ceva?), sotul meu s-a reintors acasa, acum cateva luni. Sunt convinsa ca nu a fost deloc usor, ba dimpotriva. A fost o perioada in care pur si simplu a facut foarte mari eforturi de readaptare, credeam chiar ca va pleca, din nou, curand.De ceva vreme, este mai ok, este mai vesel, comunicativ, implicat. Simt insa, ca nu ma iubeste, dar incerc sa sper cu tarie ca va redeveni afectuos si cald, cum era odata!
Nu va pot descrie in cuvinte bucuria copilului nostru de a fii din nou impreuna! Dar si trauma care inca exista, pentru ca, si dupa atatea luni, inca intreaba: "tati, te intorci?" :(
Sunt sigura ca bunul Dumnezeu ne-a ajutat in acesta incercare traumatizanta, pentru toti, si ne-a darut rabdarea si intelepciunea necesare pentru a merge mai departe!
Imi doresc din tot sufletul sa ne regasim iubirea si linistea de care avem atata nevoie!
A fost o perioada neagra in viata mea si a familiei mele, care m-a facut sa ma schimb foarte mult, sa-mi depasesc multe limite si bariere (care altadata imi pareau imposibil de trecut), perioada in care am avut parte, in afara de sprijinul prietenilor, de ajutorul moral, din partea unei doamne doctor psihiatru, careia, in toata viata mea, nu voi putea sa-i multumesc pentru ceea ce a facut pentru mine.
Vreau ca acest mesaj sa reprezinte, pentru cei care poate traiesc ceva similar, increderea ca o situatie care poate parea pecetluita, se poate transforma radical!
0
24-08-2012, ora 20:53
Psiholog Otvos Monika
Psihologie, Brasov
Psiholog Otvos Monika
Anabela, observ ca povestea ta este veche si nu ma pot abtine sa iti spun ca esti o femeie puternica si foarte sensibila. Modul atat de lucid si de elegant in care ai descris la inceput situatia familiei tale este de laudat! De foarte multe ori femeia intr-o situatie de genul acesta poarta cu ea o mare furie si aduce acuze grave, insa tu ai reusit sa iti pastrezi calmul.
Felicitari, iti urez sa ai o casnicie asa cum iti doresti, sa fiti macar linistiti si sa ii puteti oferi copilului liniste, iubire si stabilitate.
0
02-10-2012, ora 10:56
Psiholog Cristian Andrei Nica
Psihologie, Cluj-Napoca
Psiholog Cristian Andrei Nica
Buna, sper ca raspunsul meu încă îţi va fi util. Relaţiile de acest gen (încercate de infidelitate), se confruntă cu o lipsa de comunicare, neîncredere şi discrepanţe în ceea ce priveşte scopurile partenerilor. Dacă la început totul a fost bine, pe parcurs au apărut alte dorinţe pe care nu le-aţi putut gestiona cum trebuie fiindcă nu s-a comunicat suficient.
Acum, soţul tău trebuie susţinut, este nevoie ca tu să rămâi deschisă şi implicată, iar în general să menţii relaţia de colaborare şi prietenie, în favoarea copilului.
În soţul tău există o luptă între orgoliu, plăcere şi dorinţa împăcării. Aceste interacţiuni sunt greu de înţeles şi confruntat, iar în general necesită mai mult timp. Dacă soţul tău nu te respinge atunci te aflii pe calea cea bună. Caută explicaţii pentru cele trei interacţiuni şi totul va fi puţin mai bine.

Cu gânduri bune,
Adaugă un comentariu / răspuns

15-04-2016, ora 10:25
Publicitate ROmedic
Administrator forum
Psihologi, psihiatri, psihoterapeuti
Recomandă un Psihoterapeut sau caută unul!
La-Psiholog.ro este un proiect ROmedic care vă prezintă peste 3900 de terapeuți din România. Avantajul acestui site este că pune mare preț pe recomandările pacienților. Găsiți prezentări detaliate ale serviciilor psihologice, citiți recomandări, vă puteți programa online. În plus, există o secțiune cu o mulțime de articole interesante și teste psihologice.
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.